În anul 1817, ca urmare a invitaţiei făcute de oraşele transilvănene la 1807, împăratul Francisc I și împărăteasa Carolina(cea de-a patra soție a lui Francisc) efectuează o călătorie în Transilvania, în organizarea călătoriei un rol important avându-l comitele Hunedoarei, baronul Francisc Nopcsa.
Împăratul va intra în Transilvania în data de 14 august 1817, venind din Bucovina, prin Pasul Bârgăului și îndreptându-se spre orașele Bistrița și Năsăud. Călătoria în Transilvania durează din 14 august şi până la 29 septembrie, când intră în Banat, pe la Făget. A vizitat și alte orașe decât cele menționate mai sus, respectiv Cluj, Turda, Aiud, Alba-Iulia, Zlatna, Abrud, Sibiu, Făgăraş, Braşov, urmată de zona secuiască, de unde se va întoarce la Sibiu, vizitând apoi oraşele Deva, Hunedoara, Orăştie, Făget, de unde va intra în Banat, vizitând Caransebeşul şi Lugojul.
NĂSĂUD- Relatarea vicarului greco-catolic Ioan Nemeş, privind sosirea suitei imperiale la Năsăud, în mijlocul grănicerilor năsăudeni, la 16 august 1817, ne arată că a fost primit triumfal de către locuitorii orașului.
“Încă afară din localitate, printre şirurile locuitorilor care aruncau flori şi neîncetat strigau: Vivat, apoi sus pe poarta de primire frumos decorată, se dete jos la locuinţa colonelului Anton Zatesk de Robelswald. Aici, înaintea portiţei de intrare, la dreapta o companie de onoare împreună cu fanfara regimentului, la stânga erau postaţi elevii regimentului, iar la dreapta aştepta pe domnitor comandantul regimentului, înconjurat de ofiţeri, funcţionari, preoţi, învăţători şi o mare mulţime de popor. Trecând poarta, familia imperială este întâmpinată de fetele grănicerilor, care aruncau flori şi cântau versuri:
” O’nălţate împărate,! Francisc prea îndurate”, ce nu putem cu cuvinte aici pe larg a cuprinde: “A nost dor de mult să trăieşti,! Fericit să-mpărăteşti,/ Cu Şarlota’mpărăteasă,/ S’o vedem doream de acasă,,.
Asemenea lui Iosif al II-lea, şi Francisc intră în locuinţa unui grănicer, fiind vizitată: ” … casa simplă a grănicerului Mihăilă Moldovan cu 24 de persoane,,.
Membrii clerului greco-catolic, înmânează trei cereri suitei imperiale: una privea ajutoarele pentru biserică, o a doua în care se cerea ca şi fii grănicerilor să fie calificaţi şi avansaţi la rangul de ofiţeri şi o a treia cerere privind ştergerea din tabelele de circumscripţie a termenului de “foşti iobagi” pentru grăniceri.
BRAȘOV
În însemnările preoţilor de la biserica Tocile (Braşov), se relatează despre vizita împăratului Francisc I: “Septemvrie 1. A intrat împăratu Francişcu I în Braşov. Împreună cu împărăteasa Carolina şi a doua zi, duminică, au venit împărăteasa la biserică bătrânii cu două ceasuri după prânz şi au ieşit mulţi preoţi întru întâmpinare îmbrăcaţi şi tot norodul şi au strâns multe jerbi, după aceea au mers în Haromsechi şi la Ciuc şi joi iarăşi au venit la Braşov.
Joi şi vineri s-au preumblat prin toată cetatea şi în Maghistrat, au adus de tot felul de meşteşuguri ce se lucră la Braşov şi strae și
ţoluri şi încurajând toată ţara, i-au primit cu mare bucurie în toate locurile -cum şi aici la Braşov şi i-au făcut mare părădie, de aici mergând la Viena,,.
CLUJ
La Cluj, mărturie a vizitei imperiale stă monumentul ridicat în amintirea vizitei (se află în zilele de azi în Piaţa ‘Muzeului) şi terminat la 1831, la realizarea căruia au contribuit doi meşteri locali: sculptorul Csiiros Antal şi profesorul de desen Nagy Samuel, care au ridicat obeliscul propriu-zis şi au cioplit cei patru vulturi mari ţinând în plisc coroana imperială, iar pentru realizarea reliefurilor care prezintă momente din timpul vizitei s-a făcut apel la sculptorul vienez Josef Klieber.
Şi în Banat suita imperială se bucură de aceeaşi bună primire. Nicolae Stoica de Haţeg, în a sa Cronică a Banatului, relatează: “Şi ieşind de la Marga înaintea lor măriri la Poarta de Fer, în marmur l-au petrecut în Caransebeş, Borlova, la Tumu, iar în Sebeş, de acolo pe aicea la Băi. Toate satele afară adunate cu flori în mâini, fete, muieri, copii, cu preoţi cântând, la toate satele -curcubee verzi, cântând la intrări şi ieşiri, frumos făcute de la Băi la Orşova.
La Mehadia se bucură de aceeaşi primire, cronicarul relatând: “Seara, cinci lovituri de tun au dat semnalul pentru iluminaţie. Pe munţii din jur s-au aprins 200 de focuri în semn de bucurie, iar
la Băi s-au luminat ferestrele, într-un cuvânt, cu o asemenea lumină, ca la amează. Fanfara regimentului a cântat în faţa regimentului, iar poporul a strigat de trei ori: “Vivat împăratul”, ceea ce a fost repetat de ecou de sute de ori,,
surse,
http://diam.uab.ro/…/pu…/colectia_bcss/bcss_7/23_tescula.pdf
http://dspace.bcucluj.ro/…/Radosav%20Doru-Les%20Entrees%20r…
Bârgăul sup pajura imperială, Cluj, 2011, editura Eikon
