Patru președinți s-au perindat la Casa Albă în cei 20 de ani de când trupele americane și aliații NATO au descins în Afganistan într-un război împotriva terorismului lansat ca urmare a atentatelor de la 11 septembrie 2001. Tragedia americană de atunci descrisă poate cel mai bine în celebra fotografie Associated Press ”The falling man” care surprinde un bărbat aruncându-se de pe World Trade Center din New York City, cuprins de flăcări în urma atacului sinucigaș Al Qaeda, a primit acum un fel de replică- imaginile dramatice ale afganilor agățați de fuzelajul aeronavelor americane decolând de pe aeroportul din Kabul spre lumea liberă.
În cele două decenii de la invazia trupelor americane în Afganistan, venite pe urmele Al Qaeda, conflictul militar a fost marcat de condițiile din teren dar și de diverse valori și interese ale SUA. Un istoric și un expert în probleme de securitate națională vorbesc pentru BBC despre modul în care va fi consemnat acest război în manualele de istorie.
Promovarea democrației
În perioada 2001-2009, administrația republicanului George W. Bush a vorbit despre construirea unei națiuni și promovarea democrației în Orientul Mijlociu, astfel încât țările din regiune să nu mai fie motoare ale urii și terorii.
Aceasta a rămas viziunea Americii după Razboiul Rece, comentează Barbara Perry, istoric. SUA au insistat că acele state unde nu există modelul de democrație occidental pot fi terenuri fertile pentru terorism. Bush a invocat adesea ”ideologia” bazată pe libertate în opoziție totală cu cea a talibanilor ”criminali”.
Expertul în probleme de securitate națională Carrie A. Lee vorbește despre faptul că ulterior administrația americană condusă de Bush s-a trezit dintr-o dată cu o altă ”axa răului” – Coreea de Nord, Siria, Irak și Iran, ceea ce a distras atenția de la acțiunea militară din Afganistan.
Istoricul citat de BBC mai spune că Bush susține în continuare că decizia de a invada și Afganistanul și Irakul a fost corectă și asta pentru că rareori foștii președinți admit că au făcut foarte multe greșeli.
Perioada 2009-2017: Obama și noile așteptări
În schimb, președintele democrat Barack Obama a vorbit de la început despre faptul că scopul trupelor americane este stric acela de a distruge Al Qaeda.
”Scopul nostru este acela de a distruge al Qaeda și vom face exact asta”, declara președintele american, despre care istoricul citat de BBC spune că a avut de la bun început o abordare mult mai realistă și a evaluat mult mai bine capacitățile trupelor americane.
”Afganii sunt responsabili de securitatea națiunii lor. Noi construim un parteneriat între două state suverane, un viitor în care războiul ia sfârșit și începe un nou capitol”, declara Obama.
Tot Obama era cel care anunța în 2011 că trupele speciale americane l-au ucis pe liderul Al Qaeda Osama bin Laden. Este și momentul care marchează definitiv noua viziunea SUA cu privire la războiul din Afganistan.
Perioada 2017-2021 și negocierile cu talibanii
Obama a fost urmat de republicanul Donald Trump, cel care a negociat cu talibanii retragerea trupelor din Afganistan, ce avea să fie pusă în practică de către succesorul său democratul Joe Biden.
”Suntem un partener și un prieten, dar nu le vom dicta afganilor cum să trăiască sau cum să își guverneze societatea lor complexă” declarat Donald Trump.
Experții invocă lipsa totală de experiență a lui Trump și spun că singura sa viziunea asupra Afgansitanului a fost retragerea rapidă din zonă, motiv pentru care s-a așezat la masa negocierilor cu talibanii, demarând discuțiile pentru un așa-zis ”acord de pace”.
În 2020, Trump anunța ”succesul” negocierilor cu talibanii. Experții consultați de BBC mai spun că Trump a jucat o carte de politică internă atunci când a bătut palma cu talibanii.
Concret, a fost sub presiunea internă pentru a scoate trupele americane din Afganistan înainte de încheierea mandatului.
În aceste negocieri, drepturile omului- odinioară esențiale pentru politica externă a SUA- nu au mai contat.
”Noi nu construim din nou națiuni, noi ucidem teroriști”, declara Trump.
2021 –Biden și retragerea haotică
Venit la Casa Albă, Biden (al cărui fiu Beau Biden a luptat în războiul din Irak pentru ca apoi să moară în urma unei tumori la creier) este cel care a insistat asupra accelerării retragerii din Afganistan, spunând că războiul și-ar fi atins scopul-acela de a distruge gruparea teroristă.
Întrebat dacă se simte responsabil în legătură cu drepturile omului și, în special ale femeilor, din Afganistan, Biden răspundea într-un interviu cu un ”Nu” categoric. ”Sunt președintele SUA, singura mea responsabilitate este față de cetățenii americani”.
Analiza părții americane era că ”nu putem să construim o republică democratică în Afganistan, într-un stat dominat de diferite culturi, vechi triburi și disensiuni religioase”, spune istoricul consultat de BBC.
”Nu pot și nu voi cere trupelor noastre să continue să lupte în războiul civil al altei țări”, declara Biden. Administrația sa moștenise o decizie privind retragerea trupelor și nu a dorit să o schimbe.
Războiul, la fel ca experiența Vietnamului, a marcat președinția a patru lideri de la Casa Albă și, după haosul evacuării din aceste săptămâni, s-ar putea spune că ”a fost un succes urmat de un eșec”.
