Cu nota finală 9,71, Alexandru Pugna a câştigat concursul pentru postul de manager la Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud. Acesta a obţinut 9,82 la analiza Proiectului de management şi 9,60 în cadrul etapei a II-a, la interviu.
Din componenţa Comisiei de concurs au făcut parte Elise Stan – profesor doctor în muzică, etnomuzicolog, realizator de emisiuni la Televiziunea Română, Filip Vasile Sorin – manager la Centrul Cultural Bucovina din Suceava, Dumitru Buzoianu – compozitor, dirijor şi realizator emisiuni radio-tv, vicepreşedintele Consiliului Judeţean – Ciprian Tiberiu Kecskes Simionca şi Lucian Borgovan – şef serviciu la Serviciul juridic, contencios, resurse umane din cadrul Consiliului Judeţean.
„Trebuie să păstrăm câteva principii în rolul pe care Centrul Judeţean pentru Cultură îl are, în primul rând şansa la cultură a fiecăruia, un cadru cât mai larg a actului cultural pentru toţi cetăţenii judeţului, prin diversificarea ofertei şi promovarea evenimentelor. Fiecare cetăţean trebuie să se găsească într-un segment al evenimentelor noastre. Apoi, principiul libertăţii de creaţie, care trebuie respectat în relaţia cu artiştii fără nicio condiţionare ideologică, dar şi principiul priorităţii valorii şi protejării patrimoniului cultural şi a afirmării identităţii culturale a judeţului. Ne vom axa pe câteva direcţii. În primul rând, una dintre direcţiile foarte importante, care până acum poate a fost lăsată mai deoparte este cea de cercetare la salvgardarea, promovarea patrimoniului material şi imaterial din judeţul Bistriţa-Năsăud. Evenimentele artistice, festivalurile, spectacolele trebuie să fie la cel mai înalt nivel cultural. Îmi doresc să educăm copiii în spiritul iubirii culturii tradiţionale. Trebuie să ne axăm, prin proiectele culturale, şi asupra segmentului turiştilor care ne vizitează judeţul, o parte importantă pentru promovarea judeţului este şi această parte culturală şi ne dorim realizarea unui turism cultural. Nu vom uita nici de proiectele cu românii din Diaspora, Consiliul Judeţean, prin instituţiile de cultură, având o serie de întâlniri cu românii din Diaspora. Eu am gândit pentru proiectul meu de managament 12 programe – programul de concerte, datini folclorice, datini, tradiţii, valori spirituale ale satului de altădată. Vom avea în vedere şi stagiunea de concerte susţinută de Ansamblul profesionist „Dor Românesc”, unul dintre cele mai apreciate colective artistice. Să nu uităm de educaţia permanentă prin artă care se va face prin Şcoala de Arte şi Meserii, programul de artă plastică, prin tabere de creaţie şi expoziţii. Nu uităm de arta cinematografică. Vom avea un Festival Internaţional de fotografie şi film etnografic, dar vom continua şi stagiunea de muzică simfonică şi clasică pentru publicul bistriţean, dar şi din judeţ. Aici a fiinţat grupul Pro Opera, unde s-au afirmat unii dintre cei mai mari solişti ai lumii, mă refer la Ştefan Pop şi Anita Hartig. Nu-mi propun să pun un accent foarte mare pe acest gen muzical, considerând că Palatul Culturii are misiunea de a se adresa publicului bistriţean, însă vom sprijini şi noi propunerile colegilor noştri. Îmi doresc ca între cele două instituţii să fie o colaborare pragmatică în beneficiul consumatorilor de cultură. A fost o perioadă lungă în care între cele două instituţii s-a aflat un fel de concurenţă. Dacă Centrul Judeţean pentru Cultură avea un ansamblu folcloric profesionist era musai să facem şi noi un ansamblu folcloric profesionist, dacă unu făcea un concert de operă, imediat făcea şi celălalt. Noi trebuie să ne completăm. Am şi avut o discuţie cu managerul Gavril Ţărmure şi sper să avem o colaborare pentru ca publicul să aibă acţiuni de calitate. Nu uităm nici de programul editării de carte. Avem în vedere, în primul rând revistele pe care noi le edităm, dar şi cercetările de specialitate. Vom sprijini în continuare Festivalul Bistriţa Folk care şi-a câştigat un renume, dar şi festivalurile de rock, obiceiurile, datinile, tot ceea ce mai avem şi încă este viu va trebui să le avem în vedere. Să nu uităm de arhitectura satului românesc de altădată. De mult timp mi-am dorit ca judeţul nostru să aibă un muzeu cuprinzând câteva din cele mai reprezentative case din zonele importante. Nu am renunţat la ideea de a face un muzeu al satului bistriţean şi năsăudean. Când am plecat la Ministerul Culturii unul dintre obiective a fost şi acesta, de a găsi fonduri pentru muzeu. Nu renunţ la această idee. Voi avea o discuţie şi cu domnul preşedinte al Consiliului Judeţean. Cred că este extrem de important să salvăm aceste valori având două beneficii, unul de conservare a acestor valori ale arhitecturii tradiţionale din judeţ şi crearea unui obiectiv turistic important pentru această zonă. Îmi propun să salvăm măcar 12 case din zona Şieului, de pe Câmpie, de pe Valea Someşului, Ilve, Bârgău, Valea Ţibleşului şi o bisericuţă simbolizând astfel prezenţa Mântuitorului şi a celor 12 apostoli, ca să facă cunoscut peste vremi cum au trăit moşii şi strămoşii noştri”, a declarat, printre altele, Alexandru Pugna în cadrul interviului ce a avut loc în sala mare a Consiliului Judeţean.
„Îmi doresc ca această instituţie să aibă cel mai valoros patrimoniu care s-a realizat de-a lungul timpului – patrimoniul cultural imaterial din judeţ. Să adunăm toate acele cercetări făcute încă de la Dimitrie Gusti împreună cu echipa regală. De asemenea, s-au realizat de-a lungul timpului filme minunate, regretatul realizator Ioan Filip avea 12 filme realizate în judeţul nostru, începând cu Teatrul Nescris de la Şanţ care este unicat. Ele trebuie aşezate în arhiva Centrului Judeţean pentru Cultură pentru a avea acces la ele. Apoi, culegerile realizate de la rapsozii noştri cu ani în urmă, de la Institutul de Folclor din Bucureşti, de la Academia de Muzică din Cluj, dar şi lucrările de specialitate ar trebui să le avem şi noi. Îmi doresc ca în aceşti cinci ani de mandat să realizăm această arhivă pentru a o lăsa urmaşilor noştri pentru a vedea ceea ce au zămislit frumos în sufletul lor ţăranii noştri. Avem două reviste care trebuie reactivate – „Revista ilustrată” şi revista „Spice” – şi să mergem mai departe cu realizarea de filme documentare. În ultima perioadă, ansamblurile din judeţ nu au mai fost băgate în seamă de către instituţie şi aşteptau mereu ca cineva de la judeţ să meargă să-i îndrume, să le dea un sfat. Multe festivaluri nu au mai avut loc în ultimii ani pentru că instituţia nu şi-a mai dat interesul să adune oamenii dintr-o regiune. Îmi doresc să readuc la viaţă „Alaiul nunţilor de pe Bârgău”, unicat în cadrul evenimentelor din ţară” a mai declarat noul manager.
Mai multe pe: https://rasunetul.ro/
