Dorin Vlașin, primar Năsăud: ” Eu mizez pe un singur lucru: Năsăudenii sunt singurii moștenitori de drept ai tuturor bunurilor cerute de această Uniune. Oricine stă în calea dezvoltării orașului va suporta toate consecințele legale ”
Ioan Deneș, senator:” Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene, apărătoarea drepturilor urmaşilor grănicerilor năsăudeni sau samsar imobiliar?”- 1 aprilie 2014, declarație politică
Primarul orașului Năsăud, liberalul Dorin Vlașin pare că s-a săturat de fițele și modul în care reprezentanții la vârf ai Uniunii Comunelor Grănicerești se poziționează față de adminstrația locală cât mai ales față de dezvoltarea ”orașului academicienilor”. După ce la finele lunii iulie, Vlașin a acuzat UCG că se opune fățiș dezvoltării urbei, astăzi edilul năsăudean a anunțat că va face plângere penală: ” Există un mare semn de întrebare în ceea ce privește modul de constituire a acestei Uniuni și, dacă totți cei care vorbesc și acționează în numele Uniunii pot fi considerați urmașii de drept ai foștilor grăniceri”.
”Oricine stă în calea dezvoltării orașului va suporta toate consecințele legale”
Vlașin a punctat faptul că aici e vorba de bunuri, terenuri și păduri din 44 de UAT-uri: ” Știți, noi ne-am documentat foarte bine și așa am aflat că au modificat statutul, asta pentru că, în vechiul statut, nu era permisă niciun fel de înstrăinare a bunurilor revendicate și castigate în instanțe. Nu înțeleg acest joc sau nu pot să spun foarte multe lucruri, neavând dovezi. Dar, nu e vorba doar de factorul politic, aici e vorba de ceva transpartinic, un sistem care urmărește mari interese”.
În aceiași ordine de idei, primarul Dorin Vlașin a recunoscut faptul că, administrația sa, față de alte administrații, chiar și față de cea a lui Mircea Romocea, nu are niciun fel de legături și nu își dorește niciun fel de dialog cu această Uniune: ” Rămânem să ne vedem în instanță, pentru că se simt aceste interese”. Contextual, Vlașin a dat și un exemplu în acest sens. E vorba de o clădite, fosta sală de judo a orașului și pe care, UCG a cedat-o, a renunțat la ea, primăria Năsăud dorind să construiască acolo o grădiniță: ” Asta a fost în urmă cu doi ani, dar nu am avut și nu au existat surse de finanțare pentru acest gen de proiecte, fiind nevoiți să amânăm acest proiect, numai că, domnii de la UCG ne-au trimis acum, recent, o adresă prin care suntem anunțați că își vor sala înapoi. Păi ce facem, ne jucăm de-a baba oarba, de-a grădinița: uite clădirea, nu mai e clădirea. Asta a fost picătura care a umplut paharul”, a explicat edilul năsăudean.
Ce revendică Uniunea Comunelor Grănicerești în Năsăud?
Primarul Vlașin spune că sunt revendicate străzi, o parte din zona Pieței , spațiu unde a existat sursă de finanțare europeană pentru reabilitare și modernizare: ” A fost o șansă unică pentru noi”. De asemenea, este revendicată întreaga bază sportivă a echipei Progresul Năsăud și întreaga zonă adiacentă, la care se mai adaugă o parte din strada Vasile Nașcu dar și strada Gării. Mai mult, așa-zișii grăniceri mai revendică clădirea care adăpostește Ocolul Silvic, cea a Clubului Elevilor și fosta grădiniță situate vis-a-vis de Colegiul Național ”George Coșbuc”- ” Păi, toate acestea sunt ale comunității noastre, ale năsăudenilor, cum să fie ale lor”, arată primarul Vlașin.
Litigiile au apărut în 2011
Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene s-a constituit în urmă cu 31 de ani la Salva, unul din întemeietori fiind scriitorul Teodor Tanco, singurul președinte de onoare al acestei Uniuni. Problemele pentru Năsăud au apărut în 2011 , odată cu primele litigii. De atunci, la cârma acestei Uniuni s-au perdindat mai mulți președinți printre care Mihai Mureșan sau actualul președinte, nimeni altul decât primarul comunei Salva, Gheorghe Onul.
Potrivit celor spuse de primarul Dorin Vlașin, la ora actuală există o hotărâre judecătorească care recunoaște că Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene este urmașa grănicerilor, doar că le-a înapoit doar un teren aflat în apropierea bazei sportive: ” Dacă lucrurile ar rămâne așa și la Curtea de Apel de la Cluj, atunci totul e bine când se termină cu bine, dare u nu mă pot baza pe acest lucru, mai ales că au fost recunoscuți drept moștenitori, așa că nu pot sta cu mâinile în sân, nu pot aștepta să pierdem tot, așa că voi face plângere penală”, a mai precizat Vlașin.
Ce a primit înapoi această Uniune a Comunelor Grănicereşti Năsăudene?
Ne putem raporta doar la un raport al consiliului director din 2012. E vorba de: 294 de hectare de pădure la Coșna, 67 hectare de pădure la Tărpiu, 57 de hectare la Cristeștii Ciceului, 9 hectare de livadă la Ghinda, 2,32 hectare și o casă la demolată în Bistrița (au primit echivalent bănesc de la Fondul Proprietatea), un teren de 1469 metri pătrați cu construcțiile aferente în Năsăud (str. Poderei, nr. 1), teren de 11.253 metri pătrați în Năsăud tot pe str. Poderei, nr. 1 (teren restituit prin decizia 312/ 2011 a fostului primar Dumitru Mureșan – astăzi directorul executiv al Uniunii), teren și construcții pe 1506 metri pătrați tot pe str. Poderei, teren de 4.464 metri pătrați, brutăria și căminul cultural restituite în natură la Cristeștii Ciceului, dar și 10.643 metri pătrați în echivalent bănesc la Fondul Proprietatea (sentința 1286/2012 a Tribunalului Bistrița-Năsăud), 7,748 hectare de pășune în Cristeștii Ciceului (proces verbal de punere în posesie din 2013), teren de 10.668 metri pătrați și construcție la Coșna (hot. 5/2012 a Comisiei de fond funciar Suceava).
”Se mai află în curs de soluționare notificări sau procese referitoare la alte terenuri și imobile purtate cu Primăria orașului Năsăud, de asemenea notificarea nesoluționată de către Direcția Silvică Bistrița pentru un număr de 54 clădiri silvice din toate localitățile județului, precum și revizuirea unor procese privind suprafețe de pădure de la Coșna și Dorna Candreni, județul Suceava”, se scria tot atunci în raportul cu pricina.
Năsăudul nu e singurul oraș cu probleme. Bistrița are probleme la fel de mari
Primarul orașului Năsăud, Dorin Vlașin nu este primul edil care se plânge de faptul că, Uniunea Comunelor Grănicerești, blochează anumite investiții și proiecte pe fonduri europene. Astfel, la începutul lunii iunie a.c. , primarul Bistriței Ioan Turc vorbea despre vânzarea cel puțin ciudată a imobilelor în care au funcționat mai multe secții externe ale SJU ”Bistrița” de către Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene, către o firmă particulară, un nume în afacerile cu lemn și în domeniul construcțiilor: MIS Grup. Vânzarea pare cel puțin ciudată, asta dacă ne luăm atât după faptul că achiziția s-ar fi făcut sub prețul pieței dar și a recției pe care a avut-o primarul Bistriței, Ioan Turc, cel care a spus într-o conferință de presă că e păcat ” că proiecte cu caracter public, comunitar, sunt zădărnicite prin genul acesta de atitudini.
Ce problemă a ridicat în aprilie 2014, senatorul PSD, Ioan Deneș: Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene, apărătoarea drepturilor urmaşilor grănicerilor năsăudeni sau samsar imobiliar?
În aprilie 2014, senatorul PSD Ioan Deneș susținea în plenul Parlamentului o declarație politică legată de faptul că: în baza unor extrase de Carte Funciară, încă din 2005, conducătorii Uniunii Comunelor Grănicereşti Năsăudene au vândut unor cumpărători de bună credinţă până şi bunuri sau terenuri ce apar şi astăzi în inventarul Direcţiei Silvice Bistriţa.
DECLARAȚIE ÎNTREAGĂ A SENATORULUI IOAN DENEȘ: ”Ca să înţelegeţi mai bine fondul acestei declaraţii permiteţi-mi un scurt recurs la istoria, recentă sau mai îndepărtată, a ţinutului năsăudean şi, implicit, a acestei organizaţii. Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene s-a autodeclarat , încă de la înfiinţare, imediat dupa 1990, apărătoarea drepturilor urmaşilor grănicerilor năsăudeni, şi, din această postură, moştenitoarea de fapt a averii acestora. Organizaţia, în forma sa actuală, un ONG dealtfel, se consideră succesoarea fostei asociaţii a grănicerilor năsăudeni.
Cu alte cuvinte, nimic altceva decât reprezentanta celor 44 de localităţi din fostul Regiment II de graniţă năsăudean, regiment înfiinţat în timpul reginei imperiale Maria Tereza. La acea vreme, habsburgii au împroprietărit cu bunuri şi terenuri locuitorii celor 44 de comune apărătoare a graniţei de răsărit a imperiului. Aceste proprietăţi au fost ulterior confiscate şi atribuite statului român printr-un decret de naţionalizare în anul 1948.
Tocmai pe recuperarea şi administrarea acestor proprietăţi , pe repararea unei nedreptăţi istorice şi-a fundamentat înfiinţarea această organizaţie numită Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene.
Ce a urmat în activitatea organizaţiei?…Un permanent balans între ideea de realizare a reparaţiei istorice şi tot felul de tranzacţii cu bunuri şi terenuri suspectate a se afla la limita sau de-a dreptul în miezul ilegalităţii. E datoria organelor competente şi îndreptăţite legislativ să-i analizeze activitatea, şi în urma acestei analize, să-i definească exact gradul de legalitate.
Beneficiind la un moment dat de haosul şi slăbiciunile administrative din domeniul retrocedărilor, bazându-se totodată pe vulnerabilităţile prevederilor actelor normative de restituire a proprietăţilor, vulnerabilităţi speculate inclusiv notarial se pare, conducătorilor Uniunii Comunelor Grănicereşti Năsăudene nu le-a mai rămas decât să se apuce de treabă. Şi au făcut-o, nederanjaţi nici măcar de faptul că, statutar, s-au declarat “administratori” nu “vânzători”. Aşadar, au demarat o agresivă campanie de revendicat şi vândut “autodeclarata moştenire”. Am numit-o aşa fiindcă sunt decizii definitive ale Înaltei Curţi care nu recunosc organizaţiei statutul de “proprietar” asupra unora dintre bunurile şi terenurile vândute de aceasta.
Aşa se face că în baza unor extrase de Carte Funciară, încă din 2005, conducătorii Uniunii Comunelor Grănicereşti Năsăudene au vândut unor cumpărători de bună credinţă până şi bunuri sau terenuri ce apar şi astăzi în inventarul Direcţiei Silvice Bistriţa.
Cum a fost şi e posibil asta?…Probabil, graţie lungului şir de indecizii şi interpretări legislative.
Cert este că această practică nu mai poate continua şi trebuie văzut o dată pentru totdeauna cât adevăr şi câtă speculaţie este în legalitatea activităţii imobiliare şi funciare a acestei Uniuni ce-şi desfăşoară activitatea în colegiul în care am fost ales senator.
Ca reprezentant al locuitorilor Colegiului 2 Senat din Bistriţa-Năsăud în Parlamentul României asta îmi doresc şi eu: aflarea adevărului şi aplicarea lui strict în folosul cetăţenilor din colegiu nu doar a unui grup de indivizi aflaţi temporar la conducerea organizaţiei, cum, trage un semnal de alarmă investigaţia jurnalistică, se pare că s-a întâmplat până acum. Rămâne de dovedit şi juridic această presupunere!
Dealtfel, chiar la ora actuală, Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene revendică prin reprezentanţii săi, zeci de clădiri şi terenuri, sedii ale unor şcoli, spitale ori alte instituţii de interes public. Printre obiectivele revendicate de această organizaţie de tip ONG se află nu mai puţin de 24 de obiective de patrimoniu.
În acelaşi timp, mă bucură şi împărtăşesc pe deplin punctul de vedere al actualului ministru al Apelor şi Pădurilor, doamna ministru Doina Pană, în privinţa acestui litigiu dintre Direcţia Silvică Bistriţa şi Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene.
Citez din declaraţia doamnei ministru: ”…am considerat că e momentul să intervin direct şi cer să se facă lumină. Vreau şi eu, ca şi dumneavoastră, să aflu unde se termină legea şi încep abuzurile în numele legii, daca este vorba de aşa ceva. (…). Pe mine nu mă interesează numele, interesele, ci faptele. Iar dacă se dovedesc a fi ilegale, atunci oricine s-ar face vinovat de producerea lor, să răspundă”. Închei citatul şi spun: Asta îmi doresc şi eu doamnă ministru! Dovadă şi această declaraţie politică!
Vă mulţumesc pentru atenţie! Ioan Deneş, senator PSD de Bistriţa-Năsăud- 01 aprilie 2014”.
Vom reveni!
1 Comment
Dotineee, da le n cap!