Remus Ştefureac, directorul INSCOP Research, a publicat pe pagina sa de socializare rezultatele unui sondaj care arată cum s-a modificat intenţia de vot în ultimii doi ani. Foarte interesante sunt datele din ultimele 6 luni, care arată modificări majore la vârful politicii româneşti.
“În mod normal, în primele 6-12 luni după preluarea guvernării, partidele aflate la putere ar fi trebuit să aibă scoruri semnificativ mai mari decât cele obţinute în alegeri. Situaţia este însă diferită, partidele aflate la putere având o intenţie de vot similară sau chiar sub votul de la alegerile din urmă cu 7 luni. Explicaţiile sunt mai multe, de la climatul de neîncredere determinat de pandemie, până la sincopele activităţii guvernamentale”, a scris Remus Ştefureac pe Facebook.
PSD a luat fața PNL
Astfel, în loc să crească în sondaje la început de mandat, principalele partide din coaliţia de guvernare sunt în scădere, semn că guvernarea nu funcţionează pe placul alegătorilor.
Conform sondajului, PNL are o intenţie de vot în iunie 2021 de 26,6%, în condiţiile în care în octombrie 2020 era la 34,5 % în intenţia de vot. PSD a înregistrat o creştere simţitoare faţă de începutul anului 2021, ajungând până la 30,2% în iunie, faţă de 26,8% în februarie 2021 şi 29,9% în octombrie 2020.
USR-PLUS, aproape cât AUR, care a scăzut
La momentul actual, USR-PLUS are o intenţie de vot de 13,2 % (iunie 2021), cu un procent mai puţin decât AUR, care are 14,2% intenţie de vot. USR-PLUS a reuşit să mai recupereze din diferenţa din mai 2021, când AUR era cotat cu 15,4% intenţie de vot, iar USR-PLUS doar 11,3%. USR-PLUS s-a mai aflat la un nivel atât de scăzut tocmai în martie 2020, când avea 10,2% intenţie de vot. Şi AUR este în scădere de la începutul anului, în februarie 2021 având 16,7% intenţie de vot.
Prin comparaţie, USR-PLUS a stat cel mai bine în septembrie 2019, cu o intenţie de vot de 24%.
Cât mai rezistă coaliţia de guvernare
Reamintim chestionarul ARGUMENT – institutul de sondare al DCMedia Group- publicat la începutul acestui an. Atunci, cei mai mulți dintre cei chestionați considerau că coaliția de guvernare va rezista 12 luni (53%). Instalat în decembrie 2020, Guvernul Cîțu are puțin peste 6 luni de activitate. 7% dintre cei care au răspuns au considerat că 6 luni va dura și coaliția de guvernare. 13% dădeau șanse timp de 10 luni. Alți 13% vedeau 24 de luni de existență pentru coaliția de guvernare.
Întrebați la acea vreme de ce s-ar sparge coaliția, 40% au răspuns că din cauza divergențelor dintre USR și PNL. În divergențe, este acum implicat și UDMR. 27% vedeau că cearta va porni de la bani. Și nu ar fi departe de adevăr. În prezent, în Guvern, după revocarea lui Alexandru Nazare de la Finanțe, cearta pe bani pare a fi un scandal mocnit. Rectificarea bugetară pare să producă, de asemenea, probleme între cele trei partide. În plus, nu uităm de PNRR, un plan de redresare care a ”demarat” cu frâna de mână trasă, iar momentan, se află blocat, undeva, în vreun sertar din Executiv sau european.
