Dacă în Univers nu există ceva neadăpostit de altceva, atunci și sufletul, indiferent cum este acesta definit de teologi, filosofi, biologi etc., trebuie să aibă și el un lăcaș. Metoda de a-ți forma o imagine generală despre o persoană prin iscodirea adăpostului pe care acesta îl locuiește este bine definită de proverbele și zicătorile populare: „Chipul omului este oglinda sufletului”, „După față, și sufletul”, „Inima omului i se citește pe față”, „După coajă cunoști pomul și după haină omul” etc. Cercetând pe dinafară adăpostul sufletului (trupul, îmbrăcămintea, casa de locuit etc.), românul își face o primă impresie despre ceea ce adăpostește.
Sursă text: Ion Ghinoiu, „Calendarul țăranului român – Zile și mituri”, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2019, p. 212.Photo credit: Arhiva Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.Postare propusă de Alina Predescu – Referent Serviciul Cultură Tradițională – Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.
881 distribuireÎmi placeComenteazăDistribuie