Zilele comunei Căianu Mic, un eveniment marcat cu nota 10.00

Zilele comunei Căianu Mic, un eveniment marcat cu nota 10.00


Zilele comunei Căianu Mic, un eveniment marcat cu nota 10.00. Evenimentul a fost filmat de o televiziune canadiană și prezentat de etnologul Menuț Maximinian

Părculeţul din imediata apropiere a Căminului Cultural din comuna Căianu Mic a găzduit de Rusalii, ediţia cu numărul 12 a sărbătorii anuale a localităţii administrate de tânărul şi harnicul primar Paul Ştir.

Prima zi a manifestărilor au fost dedicate sportului, mai precis fotbalului juvenil şi atletismului. Astfel, la fotbal, locul I a fost câştigat de Şcoala Gimnazială Spermezeu, locul II – Şcoala Gimnazială Uriu şi locul III – Şcoala Gimnazială Reteag. În ceea ce priveşte atletismul, a fost vorba de  competiţie în care au câştigat toţi participanţii, adică sute de elevi de pe întreaga vale a Ţibleşului.

 

Prima zi a evenimentului au adus pe scena din centrul comunei Căianu Mic pe DJ Michael Star, Trupa The Boulevard, Doddy și Lino Golden by Alex Velea, nefiind uitate nici focurile de artificii.

 

Înstruţatul boului, un eveniment ancestral

Localnicii din Căianu Mic, mai păstrează încă, la loc de cinste, o serie de obiceiuri şi ceremonii populare ancestrale, transmise din generaţie în generaţie. Astfel, cu ocazia sărbătorilor de Rusalii, sătenii împletesc cununi de grâu şi flori de câmp ce urmează să fie purtate de tineri la oficierea căsătoriilor. Înstruţatul boului este, practic, cel mai cunoscut obicei din Figa, fiind aşteptaţi să participe, la fel ca în alţi ani, sute de localnici.

Batrânii satului spun că obiceiul le-a fost lăsat de moşii şi strămoşii lor, din generaţie în generaţie, de vreo 300-400 de ani, iar ei îl perpetuează cu sfinţenie an de an, lăsându-l moştenire fiilor, nepoţilor şi strănepoţilor.
În ziua premergătoare celei de Rusalii, fetele şi feciorii din sat se adună în grupuri şi merg la pădure, strâng flori de babârnoc şi alte flori de pe hotar şi de prin curţile oamenilor, din care fac o cunună pe care o păstrează până a doua zi. În duminica Rusaliilor, celui mai falnic patruped încornorat din sat i se pune cununa pe creştet, iar apoi este înhamat şi împodobit cu flori şi panglici colorate. După încheierea liturghiei oficiate la Biserica Ortodoxa din localitate, taurul este purtat de feciori de-a lungul satului, de la Biserică până în vârful unui deal, fiind însoţit de fete de măritat îmbracate în straie populare şi de călăreţi costumaţi, de asemenea, în portul de sărbătoare.

Când ajung la locul cu pricina, feciorii duc boul înstruţat pe deal, iar apoi pornesc la vale, însoţind animalul împănat. Cam pe la jumătatea drumului, boul este lăsat liber, pentru ca fetele care-l aşteapta în vale să-l poata atinge. Traditia spune ca fata care reuşeşte să prinda unul dintre coarnele boului se va mărita prima, în anul respectiv. Ritualul care urmează parcursul deal-vale se repetă de vreo 4-5 ori, după care boul înstruţat este dus în centrul localităţii , unde se adună toţi participanţii pentru a-l admira în voie şi pentru a se poza cu el. În timpul ceremonialului ancestral, doi flăcăi cu paparugă la brâu şi cu feţele acoperite aproape în totalitate sunt stropiţi cu găleti pline cu apă de oamenii care urmăresc obiceiul de pe margine, pentru ca anul să fie unul mănos.

 

„Urmează un joc la care participă tot satul, intrând cu toţii, în atmosfera sărbătorii. Dacă efectuăm un studiu comparat, observăm practicarea obiceiului cu diferenţe substanţiale de la un sat la altul, simbolul rămânând însă, acelaşi, de asigurare a fecundităţii şi fertilităţii. Ne bucurăm să vedem alte figuri simbolistice ale fertilităţii: „papalugăra” şi „hâzii”, personaje îmbrăcate în frunze verzi sau scoarţă de copac. Oamenii îl aşteaptă fiecare în pragul porţii şi aruncă apă spre procesiune, pentru a avea o recoltă bogată la toamnă. Denumirea „Rusalii” vine de la vechea sărbătoare romană Rosalia, când se puneau trandafiri pe morminte. Rusaliile sunt considerate zâne rele care iau minţile oamenilor, sau îi pocesc pe cei care le ies în cale. Se spune că oamenii trebuie să poarte asupra lor frunze de pelin pentru a se apăra de acestea şi că nu e bine să le vorbească dacă le întâlnesc. Se crede despre Rusalii că sunt Zânele apelor, din această pricină, de ziua lor, nu e bine să te scalzi, căci te-ai putea îneca.” explică etnologul Menuţ Maximinian.

 

 

Acest obicei arhaic apare menționat pentru prima dată în 1852, de către prof. Ioan F. Negruțiu, protopop greco-catolic al Blajului, în a sa “Gramatica limberi române”, care descrie “purtarea la Rusalii, pe la case, a unei vite împodobita cu frunza verde și flori.”

 

După consumarea acestor evenimente, centrul manifestărilor s-au mutat la scenă, acolo unde au ajuns şi mai mulţi prieteni ai comunei Căianu Mic şi ai primarului Paul Ştir, după cum urmează: ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Puica, subprefectul Ciprian Ceclan, directorul Şcolii din Căian – Ovidiu Boca, managerul Centrului Judeţean pentru Cultură,  Gavril Ţărmure dar şi  primarul comunei Ţârlişua, Vlăduţ Purja.

 

Îmbrăcat în straie populare, primarul Paul Ştir, le-a vorbit celor prezenţi, mulţi săteni dar şi oaspeţi din întreaga vale a Ţibleşului, despre importanţa sărbătorii, a acestor întâlniri anuale între toţi căienarii. El a subliniat şi respectul pe care el personal, dar şi întreaga administraţie publică locală îl are pentru vârstnici: „ Din aceste motive, şi nu numai, primăria comunei Căianu Mic îi serbează pe cei care au reuşit să rămână împreună timp de 50 de ani. Haideţi să îi aplaudăm pe fiecare dintre aceşti domni şi doamne: familia Tudor Ştefan şi Firoana, Ioan şi Valentina Ţărmure, Ioan şi Reghina Rus, Ioan şi Maria Vidican, Victor şi Maria Rus, Valer şi Ludovica Cristurean, Ioan şi Aurica Berinţan, Isidor şi Ana Codărean. Toate familiile vor primi din partea instituţiei o diplomă de onoare, flori, un mic cadou, iar după spectacolul folcloric sunt invitaţi la o masă festivă. Sunt emoţionat să îi văd pe aceşti consăteni ai mei că au reuşit să rămână alături timp de 50 de ani, o jumătate de secol. Eu sunt căsătorit doar de patru ani, nu ştiu cum vor fi următorii 46 de ani, dar sper că peste încă 50 de ani să existe acel primar care să facă acest lucru. Dumnezeu să vă dea sănătate tuturor!”, a spus primarul Paul Ştir.

 

Pe rând, ministrul Ioan Deneş sau Gavril Ţărmure, alt fiu al satului, au vorbit la superlativ de Paul Ştir, de modul cum acesta a reuşit în doar şapte ani să schimbe în bine faţa comunei Căianu Mic, rezultat al proiectelor implementate şi finanţate din fonduri europene, guvernamentale sau din bugetul local.

 

Mult aşteptatul spectacol folcloric aşteptat de toată lumea a fost susinut de următorii artişti şi ansambluri : Grupul „Şezătoarea Clujului”, artiştii Ana Maria Mihăilă, Ionuţ Suciu, Adriana Leonti, Alexandru Potra şi Aurelia Leonte Adriana Berinţan, Georgiana Lobonţ, ansamblul folcloric „Meseşul” al Centrului de Cultură Sălaj cu artiştii Adelina Costina, Lucreţia Bolba, Adriana Baciu. Au mai urcat pe scenă interpretele Cruciţa Cistelecan de la Cluj şi Florina Matei din Harghita. Invitată de onoare a fost artista Sofia Boca.

 

Prezentarea întregului eveniment a revenit etnologului şi jurnalistului Menuţ Maximinian.

Categoria: Politica Locala