Wonderland pe Dealul Cocoşului? Punct şi de la capăt!!! Urmează examenul de iarnă şi cel al schiorilor…

Wonderland pe Dealul Cocoşului? Punct şi de la capăt!!! Urmează examenul de iarnă şi cel al schiorilor…

Mult controversatul proiect al amenajării unei pârtii de schi în apropierea municipiului Bistriţa s-a materializat în aceste zile, consiliul municipal urmând să discute  în şedinţa de joi, 17 noiembrie, mai multe taxe pentru folosirea telescaunului din cadrul Complexului Wonderland construit pe dealul Cocoşului.  Potrivit documentului ce urmează să fie discutat joi, taxele se vor diferenţia în funcţie de vîrstă, după cum urmează: 30 de lei pe zi sau 150 de lei pentru şase zile  vor scoate din buzunare adulţii, în timp ce tinerii între 15 şi 18 ani, respective seniorii peste 65 de ani vor plăti 20 d elei pe zi sau 110 lei săptămânal. În ceea ce îi priveşte pe copiii până la 14 ani, aceştia vor achita o taxă de doar 10 lei pe zi şi 50 de lei pe săptămână. Toţi cei care vor beneficia de nocturnă între orele 18.00 şi 21.00 vor mai achita încă 20 de lei

Un cost de 24 de milioane de lei

Contractul de execuţie pentru pârtia de schi a fos semnat anul trecut cu Grupul de firme Kranz Eurocenter – Elcompet SRL .În urma licitației s-a făcut o economie consistentă, municipalitatea ajungând să dea pentru amenajarea pârtiei 24 de milioane de lei (cu TVA), cu trei milioane mai puțin decât suma totală alocată pentru acest proiect.
Termenul de execuție a fost şi el  ambițios. Atunci, primarul Ovidiu Crețu, spunea că istrițenii vor putea schia în Wonderland la finalul anului 2016.

Ce a urmărit investiţia?

Investiţia presupune amenajarea pârtiei de schi, montarea unui telescaun, o instalaţie pentru producerea zăpezii artificiale, alimentarea cu energie electrică, dar şi realizarea unui drum de acces şi a unei parcări. Anul acesta a fost prinsă în buget, pentru demararea execuţiei la pârtia de schi din Wonderland, suma de 7 milioane lei din creditul bancar de 40 de milioane contractat de Primăria Bistriţa. A fost proiectată o pârtie de categorie medie (spre uşoară) cu o lungime de aprox. 1100 m şi o diferenţă de nivel de 220 m. Pîrtia are punctul de plecare situat la altitudinea de 676.03 m, lîngă staţia superioară a telescaunului ce o va deservi. Lăţimea de amenajat propusă pentru această pârtie este de 60 m. Cu circa 370 m înainte de sosire este propusă încă o variantă de coborîre cu o panta medie de 17%, care în perspectiva montării unui teleschi sau benzi poate fi folosită pentru iniţierea începătorilor. Pârtia va fi dotată cu instalație de nocturnă.

Telescaunul va fi cu 4 locuri, alimentat de o bandă transportoare cu o capacitate de 1.200 persoane/h. De asemenea, pentru asigurarea unor condiţii optime de practicare a schiului a fost proiectată o instalaţie de înzăpezire artificială, care cuprinde  un lac artificial cu volumul de 5.000 mc, alimentat din rîul Bistriţa și patru tunuri de zăpadă. Durata de înzăpezire totală a pârtiei va fi de 2 zile. Va fi realizat de asemenea un  sistem de tiketing integrat, care va asigura un acces controlat al turiştilor la pârtii şi instalaţia de transport pe cablu.Proiectul cuprinde și drumul de acces, de macadam, cu lățimea de șapte metri, dar și o parcare pentru 150 de autoturisme.

Ce spune primarul Creţu?

Cine va exploata trebuie să facă facilităţile de vară şi sunt cel puţin trei pe care le ştim deja. E vorba despre bob pe şină, pe mijlocul pârtiei, de karturi fără motor şi de biciclete. Un bike park e o chestiune de 2-3 ani, pentru proiectare, aprobări, pentru că e o zonă periculoasă pentru ciclişti. Cei care coboară acum prin Schiffenberg se expun la un pericol şi mai mare, dar este problema lor. Însă în momentul când construieşti aşa ceva răspunzi dacă se întâmplă vreo problemă. Sunt aceste trei variante – bicicletă, kart fără motor şi bob – care se vor instala pe pârtia respectivă. Nu ştiu ce se va instala în vara viitoare, cert este că anul acesta se finalizează proiectul iniţial”, a precizat primarul Bistriţei.

 

În ceea ce priveşte extinderea proiectului, Ovidiu Creţu a menţionat că au fost deja două prezentări ale  în Comisia Tehnică a Aquapark-ului. „Anul acesta vom avea proiectul gata, iar anul viitor ne vom gândi la finanţare, pentru că dacă lucrurile ar fi mers normal şi am fi avut Aquapark-ul în legislaţia trecută, mă refer la  perioada de finanţare (2007-2014), atunci era eligibil, acum nu mai este eligibil, trebuie să ne adaptăm. Am pierdut nişte paşi din neînceputuri. Dacă lucrurile mergeau bine din 2008, noi trebuia să schiem de patru ani acolo. Dacă ar fi fost structura Consiliului Local de acum, cu certitudine am fi schiat demult. Noi vom face toate demersurile pentru a începe la anul execuţia Aquapark-ului”, a explicat primarul Creţu.

Societatea civila considera ca investitia nu este fezabila, partia fiind la joasa altitudine

Adrian Florin Chereji, presedinte Asociatia Bistrita Civica, spune ca investitia nu este fezabila, deoarece partia se afla la joasa altitudine.

“Consultantul trebuia sa studieze situatia investitiilor similare din tara si din strainatate. Ar fi aflat ca nimeni nu mai infiinteaza domenii schiabile la altitudine mica. Intre riscurile luate in considerare de SF lipseste cel mai important: schimbarea climatica. Daca ar fi studiat documentatia de specialitate, firma de consultanta ar fi aflat de regula celor 100 de zile pentru a putea fi eficienta. O statiune elvetiana de schi este fezabila daca, in 7 din 10 ierni, un strat de zapada de la 30 la 50 cm este disponibil pentru schi cel putin 100 de zile intre 1 decembrie si 15 aprilie. Din aceeasi lucrare ar fi aflat, de asemenea, ca limita de altitudine pentru o partie de schi creste de la 1000 m la 1200 m, cu prognoza de 1500 m dupa anul 2025. De altfel, bancile din Elvetia nu mai finanteaza partii de schi la altitudine sub 1500 m. Bancile din Austria sunt si mai precaute din punctual de vedere al altitudinii partiilor fezabile – min. 2000 m”, sustine acesta.

In plus, acesta spune ca in Bistrita nu este suficient de frig iarna nici pentru punerea in functiune a tunurilor de zapada pe toata durata iernii.

“Aici trebuiau sa ia in considerare conditiile de a putea produce zapada artificiala. Zapada corespunzatoare pentru schi se obtine la o temperature de -5 – -7 grade C.  Consultantul considera necesare cca 6 zile pe sezon pentru a produce zapada ( 138 ore). In lipsa zapezii naturale, tunurile de zapada vor trebui sa functioneze mai multe ore, cel putin 250 de ore/sezon). Statiunile care se respect completeaza cu zapada artificiala in fiecare zi in care nu ninge suficient. In SF consultantul ia in considerare 90 zile de functionare a partiei/iarna, de la 1 decembrie pana la sfarsitul lui februarie (o dovada a superficialitatii studiului este ca data de inchidere a sezonului este 30 februarie). In 2015, pana pe 15 decembrie si nu ar fi fost nici o zi propice pentru schi. Daca apelam memoria, in luna decembrie din ultimii 10 ani, au fost putine zile cu temperature la care ar putea functiona partia de schi la Bistrita. La fel ianuarie si februarie din ultimii ani au avut destule zile cu ploaie. Prognoza pentru urmatorii ani este de continuare a incalzirii. Oricata zapada am produce noaptea, ploaia din timpul zilei ar topi-o si nu s-ar putea schia”, spune Adrian Florin Chereji.

De asemenea, presedintele Asociatiei Bistrita Civica spune ca telescaunul are o capacitate propusa de 1200 persoane/ora, in conditiile in care in studiul de fezabilitate se estimeaza, in calculul veniturilor, 2000 urcari/zi in zi de week-end si 1000 urcari/zi in zilele lucratoare, la un program de 7 ore/zi. Acesta spune ca un schi lift, mult mai ieftin si mai flexibil in functionare, ar fi suficient.

“Programul zilnic de functionare propus de consultant este intre orele 9 – 16. Pun intrebarea: in zilele lucratoare cati oameni au liber sa mearga la schi in acest interval orar? Daca ar fi conditii de schi, programul in zilele lucratoare ar trebui sa fie gandit seara, de la 16/17 la 20/21, dupa ce lumea vine de la serviciu sau scoala”, spune acesta. In concluzie, acesta spune ca pierderea anuala de la bugetul local va fi de peste 3 milioane lei.

 

În loc de epilog

  1. Cat au costat alte partii din zona

Prima partie din Gura Humorului a fost inaugurata in februarie 2010, fiind realizata printr-un proiect cu finantare europeana de reabilitare si modernizare a zonei Arinis din oras, in valoare de 11 milioane de euro, ce mai cuprinde trei terenuri de sport, o piscina acoperita si o piscina in aer liber, un bazin de inot pentru copii, retele de utilitati in parc si un punct de informare turistica.

Partia de schi are o lungime de 1.478 de metri si o diferenta de nivel de 283 de metri, cu o inclinare medie de 19,7 la suta, avand o capacitate de primire optima de 873 de schiori pe zi, fiind omologata ca medie-dificila.

Partia este dotata cu cinci tunuri de zapada, o masina de batut zapada, telescaun pe o lungime de 1.330 metri si instalatie de iluminat. Primarul din Gura Humorului, Marius Ursaciuc, a declarat corespondentului MEDIAFAX ca noua partie a fost necesara pentru a separa schiorii incepatori de cei avansati.

In 2014, Primaria ma mai facut o partie pentru incepatori, cu o lungime de 500 m, primaria investind 98.000 euro, potrivit Mediafax.

Istoricul investitiei

Istoria partiei de schi de pe Dealul Cocosului incepe in 2010, cand Consiliul local Bistrita a aprobat prin Hotararea nr. 241/22.12.2010 realizarea unui complex sportiv polivalent in zona localitatii  Unirea. Studiul de fezabilitate al obiectivului de investitii a fost adoptat de Consiliul Local pe 28 iulie 2011. Potrivit acestuia, partia va avea o lungime de 1.083 metri si va costa  32.240.000 lei. Partia va fi dotata cu un telescaun, 4 tunuri de zapada si un lac de acumulare de 5.000 mc pentru producerea zapezii artificiale. Cota inferioara a pirtiei va fi + 457,57 m. Cota cea mai inalta a pirtiei (statia de sosire a telescaunului) se va situa la +676,03 m, diferenta de nivel fiind de 218,46 m.

Durata de finalizare a investitiei este de 12 luni de la inceperea lucrarilor, iar finantarea obiectivului de investitii se face prin parteneriat public-privat sau din alte fonduri legal constituite, potrivit hotararii adoptate.

“Veniturile estimate a se realiza din exploatare pe o perioada de 30 de ani sunt in suma de 119.164.522 lei, iar venituri suplimentare ale bugetului local provenite din taxe si impozite in sarcina celor care dezvolta in zona servicii de turism, si din proprietati fiind estimate la 7.147.396 lei. Exactitatea si realiatea indicatorilor tehnici fundamentali de proiectant va fi confirmata sau infirmata dupa darea in exploatare a obiectivului de investitii”, se arata in studiul de fezabilitate.

In luna februarie 2011, Primaria Bistrita a contractat de la UniCredit Tiriac Bank un credit de angajament in valoare de 20.000.000 lei, pe o perioada de 10 ani, pentru realizarea partiei si a unui drum cu pod peste raul Bistrita. Cu tot cu dobanzi, Primaria trebuie sa dea inapoi circa 26 milioane lei.

Primaria Bistrita mai are de rambursat un credit in valoare de 35 milioane lei contractat in anul 2006, pe o perioada de 20 ani, banii imprumutati la acea data de fostul primar Vasile Moldovan (PDL) fiind folositi pentru reabilitarea mai multor strazi din municipiu.

 

 

Categoria: EVENIMENT