Veniturile românilor pe 2017. Citeşte o analiză a cursdeguvernare.ro

Veniturile românilor pe 2017. Citeşte o analiză a cursdeguvernare.ro


 

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost în 2017 de 3.392 lei, în creştere cu 15,2% faţă de anul anterior, potrivit datelor communicate de INS.

Pe membru de familie, suma a urcat la 1.291 lei ( +16,2%), diferenţa de ritm de creştere fiind explicată de scăderea numărului mediu de persoane dintr-o gospodărie de la 2,65 la 2,63.

Potrivit rezultatelor Anchetei bugetelor de familie (ABF) întreprinsă de INS, cele mai creşteri de venituri s-au consemnat în familiile de agricultori (+22,3%), urmate de cele de salariaţi (+14,0%), pensionari (+11,9%) şi, pe ultimul loc, de şomeri (+11,9%).

Cu toate acestea, avansul înregistrat în mediul rural a fost ceva mai mic decât cel din mediul urban, iar raportul dintre acestea s-a deteriorat în continuare spre pragul de 65% ( în urmă cu cinci ani era de aproape 70%).

La nivelul veniturilor pe persoană, familiile de salariați au înregistrat în 2017 cele mai mari sume cu 1.607 lei/persoană, urmate de cele de pensionari (1.136 lei), agricultori (773 lei) și șomeri (654 lei). Procentual, membrii familiilor de pensionari au beneficiat de circa 71% din veniturile celor din familiile de salariați, agricultorii de 48% iar șomerii de doar 41%.

Aceste raporturi că ieșirea la pensie nu ajustează dramatic veniturile şi se poate combina cu alte surse de venit, munca în agricultură reprezintă o variantă cam slab retribuită relativ la alte activităţi iar șomajul rămâne principala amenințare la adresa bunăstării personale, mai ales pentru familiile cu copii în întreţinere.

mai multe pe www.cursdeguvernare.ro

 

Rămâne neclar de ce veniturile familiilor de salariaţi s-au majorat cu circa 37% în perioada 2014 – 2017 ( pentru care există cifre comprabile după schimbarea referinţei statistice la anul 2015) dar veniturile familiilor de şomeri au crescut cu doar 24%, în condiţiile în care contribuţiile pentru şomaj provin din salarii.

Pentru a avea o imagine completă asupra evoluţiilor din ultimii patru ani, vă prezentăm şi trendul sumelor cheltuite, care a fost semnificativ sub cel al veniturilor la toate categoriile de familii. Deteriorarea raportului sumelor consemnate pe persoană în mediul rural faţă de mediul urban este vizibilă şi în acest caz, cu observaţia că ritmul de scădere s-a atenuat.

Redistribuirea banilor economisiţi la alimente, preponderent spre valori materiale

Modificările care s-au produs între 2013 şi 2017 pe structura cheltuielilor totale de consum pe destinații ( în clasificarea europeană armonizată COICOP, implementată și pentru calcul inflației armonizate pe baza coșului de consum – aşa-numitul IAPC) arată o scădere sistematică şi tot mai rapidă a ponderii costurilor cu alimentele şi băuturile nealcoolice (-7,1% mai puţin ca pondere în total cheltuieli, urmare a scăderii fiscalităţii şi a creşterii nivelului general al veniturilor).

Banii astfel disponiblizaţi la nivelul bugetului unei familii s-au dus în principal spre categoriile „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (+1,9%) şi „Mobilier, dotarea și întreținerea locuinței” (+1,7%), urmate de „Diverse produse și servicii” (+1,3%). Mai aproape de o redistribuire de un procent s-au mai situat cheltuielile de transport, aflate pe un trend de continuă creştere (+0,7% majorare de pondere în ultimii cinci ani).

După ce au atins un maxim al ponderii în 2015, cheltuielile pentru „Locuințe, apă, electricitate, gaze și alți combustibili” s-au diminuat ca pondere în cheltuileile gospodăriilor înapoi spre pragul de 17% din total. Astfel încât au ajuns la majorări de ponderi similare cu sănătatea şi, din păcate, băuturile alcoolice şi tutun ( ambele cu +0,4%, dar cele din urmă cu două treimi mai mici).

Categoria: ANALIZE-COMENTARII