USR şi România 100 cer reforma legislaţiei electorale

USR şi România 100 cer reforma legislaţiei electorale

26 de organizaţii civice şi patru partide politice au lansat, săptămâna aceasta, strângerea de semnături pentru iniţiativa cetăţenească de reformă a legilor electorale „Oameni noi în politică”. Iniţiativa cetăţenească a primit avizul Consiliului Consultativ şi a fost publicată în Monitorul Oficial al României.
La Bistriţa, lansarea acestei iniţiative civice a avut loc în prezenţa deputatului USR, Cristina Iurişniţi, şi a membrilor Platformei România 100 – avocat Adrian Zagrai şi Rodica Dobranis – care au anunţat că se mizează pe strângerea a 3-4000 semnături. Pentru a ajunge în votul Parlamentului, iniţiativa cetăţenească de reformă a legislaţiei electorale are nevoie de cel puţin 100.000 de semnături din cel puţin 11 judeţe ale României şi din Bucureşti, strânse în următoarele luni.

 

Inițiativă cetățenească de reformă a legislației electorale pentru simplificarea accesului cetățenilor competenți în politică.

Ce propunem?

7 modificări al căror scop este să simplifice accesul cetățenilor competenți la politică și să îmbunătățească oferta politică.

Asigurarea unor alegeri corecte

Nu de puține ori cetățenii au semnalat nereguli săvârșite în timpul procesului de vot – persoane care votează în mai multe secții întrucât nu se află în localitatea de domiciliu, dispariția nejustificată a unor buletine de vot, persoane despre care se menționează că au votat, deși nu mai trăiesc, sau numărarea greșită a voturilor sunt doar câteva exemple.

Inițiativa legislativă cetățenească #oameninoi propune impunerea la nivel legislativ a două dintre cele mai importante măsuri luate de guvernul tehnocrat în 2016 pentru asigurarea corectitudinii alegerilor:

– Implementarea unui sistem informatic de monitorizarea a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal: reprezentanții biroului electoral vor transmite către un server central datele persoanei care se prezintă la secția de vot pentru a vota.

Dacă aceasta a mai votat deja în altă secție de vot, fapta va fi semnalată imediat, votul fiind oprit, iar organele de urmărire penală fiind imediat sesizate.

– Procesul de numărare a voturilor va fi integral filmat, de la deschiderea urnelor și până la părăsirea localului secției de vot, descurajând orice membru al biroului electoral care intenționează să eludeze normele pentru desfășurarea corectă a alegerilor și permițând o investigare mai eficientă, pe baza filmărilor, a oricărei nereguli identificate ulterior.

Eliminarea pragului electoral la alegerile locale și europarlamentare Reglementarea actuală defavorizează partidele mici și inițiativele politice locale sau regionale. Susținem ca accesul unor persoane noi în politică să devină mai ușor.

În momentul actual, un partid poate avea reprezentanți în consiliile locale, consiliile județene sau în Parlamentul European doar dacă depășește atât pragul electoral (5%), cât și coeficientul electoral (numărul de voturi corespunzătoare unui mandat, determinat prin împărțirea numărului total de voturi exprimate la numărul de mandate disponibile). Se ajunge astfel la situații în care, deși un partid atinge coeficientul electoral, el nu atinge și pragul electoral, neputând astfel să aibă reprezentanți.

Spre exemplu, în cazul Consiliului General al Municipiului București, care cuprinde 55 de consilieri, unui consilier îi corespund 1,81% dintre voturi (100% voturi = 55 de mandate). Totuși, el nu va câștiga mandatul decât dacă partidul care l-a propus obține mai mult de 5% din numărul total de voturi.

Similar, în cazul alegerilor europarlamentare, unui mandat îi corespund aproximativ 3% dintre voturi, dar este necesară atingerea pragului electoral de 5% dintre voturi pentru a câștiga acest mandat.

Reglementarea actuală defavorizează partidele mici și inițiativele politice locale sau regionale. Inițiativa legislativă cetățenească #oameninoi propune eliminarea pragului electoral de 5% pentru a obține un mandat în consiliul local, consiliul județean sau Parlamentul European. Odată înlăturat acest prag, accesul unor persoane noi în politică va deveni mai ușor, asigurând o diversitate a vocilor de pe scena politică și încurajând pluralismul.

Reducerea numărului de semnături necesare pentru înscrierea în alegeri Accesul la competiție al partidelor noi poate fi ușurat. Prezența cât mai multor competitori în alegeri înseamnă mai multe idei, mai multă dezbatere, mai multe opțiuni pentru alegători.

Reducerea numărului de semnături necesare pentru înscrierea în alegeri urmărește democratizarea vieții politice prin eliminarea unor bariere artificiale din calea competitorilor mai mici sau noi. Legea partidelor din 2015 permite înființarea mai ușoară a partidelor, un pas pozitiv pentru ca oameni noi să intre în politică și să aibă acces la funcțiile publice, dar legile electorale fac accesul la competiție foarte dificil.

În momentul actual, numărul de semnături este stabilit la 1% din numărul total de alegători dintr-o circumscripție, dar nu mai puțin de un prag absolut. Pentru alegerilor locale, acest prag absolut a fost stabilit la nu mai puțin de 100 la comune, 500 în orașe mici și mijlocii și 1.000 în orașe mari și județe. Comisia de la Veneția, prin Codul Bunelor Practici în Materie Electorală, recomandă ca numărul de semnături să nu depășească 1% din numărul de alegători. Oprindu-se la valoarea maximă recomandată, legiuitorul nu a ținut cont de specificul politic românesc: indice ridicat de migrație (deci un număr semnificativ de cetățeni plecați în străinătate, ceea ce reduce bazinul de colectare a semnăturilor), încredere socială scăzută și interes scăzut pentru politică.

Modificarea propusă urmărește coborârea semnificativă a numărului de semnături necesare, la 0,1% din numărul alegătorilor înscriși pe liste, complementar cu un prag minimal și unul maximal: nu mai puțin de 10 semnături, pentru localitățile foarte mici, respectiv nu mai mult de 500 de semnături. Aceste valori se aplică în cazul alegerilor locale și parlamentare.

Cu sprijinul tău, accesul la competiție al partidelor noi poate fi ușurat. Prezența cât mai multor competitori în alegeri înseamnă mai multe idei, mai multă dezbatere, mai multe opțiuni pentru alegători și, la fel ca în economia de piață, competiție mai intensă care duce la rezultate mai bune pentru consumatori. În acest caz, reprezentare mai bună pentru cetățeni.

Alegerea primarilor în două tururi Organizarea unui al doilea tur de scrutin pentru a fi siguri că primarul ales are susținerea a mai mult de jumătate dintre locuitori.

În momentul actual, este desemnat ales candidatul pentru poziția de primar care obține cele mai multe voturi, într-un singur tur. Pentru a câștiga funcția țintită, unui candidat îi este suficient să obțină 10% sau 15% dintre voturile exprimate, atât timp cât toți ceilalți candidați au obținut chiar mai puține voturi.

Un astfel de sistem de alegere a primarilor favorizează exclusiv partidele foarte mari, de tipul PSD, care, doar prin mobilizarea la vot a membrilor de partid își pot asigura câștigarea alegerilor locale. Mai mult, se ajunge la situația în care în cele mai multe localități, primarul ales nu a obținut susținerea măcar a unei jumătăți dintre votanți, principiu de bază în orice democrație.

Inițiativa legislativă cetățenească #oameninoi propune organizarea unui al doilea tur de scrutin al alegerilor locale, în care să se califice candidații care au ocupat primele două poziții în primul tur (cu excepția situației în care unul dintre aceștia a obținut deja mai mult de 50% dintre voturi). Doar în acest mod vom putea fi siguri că primarul ales are susținerea a mai mult de jumătate dintre locuitorii respectivei localități și, prin urmare, are legitimitatea democratică ce îi permite să ia decizii în numele întregii comunități.

Creșterea numărului de parlamentari aleși de Diaspora Aproximativ 600.000 de români au domiciliul oficial în străinătate. Ar trebui să fie reprezentați de 8 deputați și 4 senatori.

În momentul actual, un număr de aproximativ 600.000 de români au domiciliul oficial (cel menționat în cartea de identitate) stabilit în străinătate. Potrivit Legii nr. 208/2005 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, normele de reprezentare în Parlament sunt de:

  • 1 deputat la fiecare 73.000 de locuitori și
  • 1 senator la fiecare 168.000 de locuitori.

Drept consecință, românii cu domiciliul oficial în străinătate ar trebui să fie reprezentați de 8 deputați și 4 senatori.

Totuși, într-un mod total artificial, printr-o anexă la Legea nr. 208/2015, numărul parlamentarilor aleși de către românii cu domiciliul oficial în străinătate a fost plafonat la 4 deputați și 2 senatori, jumătate din numărul stabilit legal.

Un număr egal de parlamentari sunt trimiși în Parlament de județe precum Tulcea sau Covasna, care au însă o populație de două ori mai mică.

Inițiativa legislativă cetățenească #oameninoi propune eliminarea plafonării artificiale a numărului de parlamentari aleși de cetățenii români cu domiciliul în străinătate.

Cu susținerea ta, numărul parlamentarilor aleși de diaspora se va dubla, asigurând o reprezentare corectă și proporțională a cetățenilor români cu domiciliul oficial în străinătate.

Vot liber pentru românii aflați în străinătate

Cetățenii aflați în străinătate, dar care au păstrat domiciliul oficial în țară vor putea vota oriunde în străinătate pentru reprezentanții județului din care provin

În momentul actual, românii aflați în străinătate, dar care și-au păstrat în cartea de identitate domiciliul din țară își pot exercita dreptul de vot în cadrul alegerilor parlamentare doar întorcându-se în localitatea de domiciliu pentru a vota în cadrul secției la care au fost arondați. Altfel spus, un constănțean care trăiește în Canada, dar nu și-a schimbat încă adresa din cartea de identitate va trebui să vină până în Constanța pentru a putea să își aleagă reprezentantul în Parlament.

Inițiativa legislativă cetățenească #oameninoi propune ca un cetățean român care trăiește în străinătate, dar și-a păstrat domiciliul din țară să poată vota acolo unde se află pentru parlamentarii care vor reprezenta județul său de domiciliu.

Cum putem face asta? Foarte ușor: buletinele de vot distribuite în străinătate vor include două părți: în partea I vor fi menționate partidele care au propus candidați în toate județele din țară (de obicei, partidele mari de la nivel național), iar partea a II-a va include candidații suplimentari din fiecare județ (de obicei, candidați independenți sau propuși de partide regionale). Românii care trăiesc în străinătate vor putea vota fie pentru unul dintre partidele menționate în partea I, fie pentru unul dintre partidele sau candidații de la partea a II-a.

După închiderea votării, în secțiile de vot din străinătate se vor număra voturile exprimate pentru fiecare județ din țară, rezultatele fiind comunicate către birourile electorale județene din țară.

Odată ce cetățenii români din diaspora vor putea influența rezultatul votului în județele unde își au domiciliul în țară, vom fi martorii unor întoarceri spectaculoase de rezultat în unele județe depopulate prin plecarea la muncă în străinătate a unei mari părți dintre locuitori. Procentele cu care deja ne-am obișnuit vor fi modificate prin votul românilor plecați din țară, dar care încă doresc să aibă un cuvânt de spus în țara lor după ce au cunoscut standardele și valorile țărilor unde muncesc acum.

Votul preferențial pe liste de partid (liste deschise) Alegătorul va putea să voteze și pentru un anumit candidat al unui partid, indiferent de poziția sa pe listă. Dispar candidații „de umplutură” și locurile „sigure”, iar orice candidat de pe orice listă devine o opțiune pentru alegători.

În momentul actual, votăm pe liste închise pentru toate alegerile care presupun competiție între partide. Listele închise sunt simple, dar implică un nivel ridicat de centralizare: conducerile centrale au cuvântul hotărâtor privind structura listelor, pe criterii care nu sunt transparente pentru electorat și, de multe ori, nici pentru liderii locali sau pentru membri ai organizațiilor locale interesați să candideze.

Listele deschise pe care le propunem asigură o cale de mijloc între controlul partidelor asupra dinamicii interne și un nivel mai ridicat de reprezentare a preferințelor cetățenilor, fără a complica felul în care arată buletinul de vot sau procesul de votare.

Mai precis, partidele vor propune în continuare o listă ordonată, care arată care sunt candidații pe care partidul îi vede cei mai potriviți pentru a ocupa funcțiile alese. Dacă dorește, un alegător poate să voteze pentru întreaga listă, exact ca până acum. Noutatea este că alegătorul poate și să voteze doar pentru un anumit candidat al unui partid, indiferent de poziția pe listă. Votul se contorizează la partid, dar contează și ca preferință exprimată pentru candidatul respectiv. Dacă un candidat adună un număr de voturi cel puțin egal cu coeficientul electoral al circumscripției, atunci primește mandatul cu prioritate, indiferent de poziția de pe listă. Ordinea stabilită de partid devine un element secundar în procesul de alocare a mandatelor.

Practic, orice candidat de pe orice listă devine o opțiune pentru alegători. Cu listele închise, numărul de opțiuni este restricționat la numărul de liste (plus independenți).

Cu listele deschise, orice candidat de pe buletinul de vot este o opțiune. Va fi foarte greu pentru un alegător să mai folosească scuza că nu are cu cine vota! E imposibil să nu găsim măcar un om dintre sutele prezente pe un buletin de vot care să fie demn de votul nostru. Implicit, se creează contextul pentru mai mult interes, mai multă informare cu privire la candidați și mai multă participare la vot.

Dispar candidații „de umplutură” și locurile „sigure”. Fiecare candidat de pe o listă electorală are o miză în alegeri și are o șansă să câștige. Fiecare candidat este stimulat să se implice în campanie, să vorbească cu alegătorii, să participe la dezbateri. Cresc șansele să avem reprezentanți mai competenți și mai aproape de comunitate.

Se dinamizează viața internă a organizațiilor de partid. Chiar dacă un candidat nu obține numărul de preferințe individuale necesare să obțină un mandat, rezultatul alegerilor și ordinea preferințelor individuale va arăta cine are potențial să atragă voturi, cine poate duce o campanie mai competentă, cine are un discurs mai bun. Aceste elemente vor diminua ponderea unor criterii netransparente de acces la funcțiile de conducere, care generează frustrări și neîncredere în rândul membrilor și al electoratului.

Votul preferențial pe liste deschise propus de noi, cu susținerea ta, creează contextul pentru oameni noi în politică!

 

Categoria: Politica

Scrie un comentariu

Email-ul nu va fi publicat, dar este obligatoriu pentru comentarii.
Campurile oblicatorii sunt marcate cu *