Un ministru al Culturii pe valea Someşului- Casa Scriitorilor va fi salvată!

Un ministru al Culturii  pe valea Someşului-  Casa Scriitorilor va fi salvată!


Vizita ministrului Culturii, Ionuţ Vulpescu la Sîngeorz Băi şi Rodna pare să fie de bun augur pentru ruinele de la valea Vinului a ceea ce cândva se numea Casa Scriitorilor. A doua zi de „descălecat” în Bistriţa-Năsăud a început dis-de-dimineaţă la noul Complex Muzeal Bistriţa-Năsăud, acolo unde, Ionuţ Vulpescu a gustat dintr-un balmoş făcut de ciobanii de la stână, asta pentru a începe ziua de sâmbătă cu dreptul.

În „Dosul Gârciului”

De la Bistriţa, ministrul Culturii, însoţit de preşedintele Radu Moldovan, prefectul Ovidiu Frenţ, Alexandru Pugna, deputatul Daniel Suciu, vicepreşedintele CJ, Vasile Puica, managerul Complexului Muzeal, Alexandru Gavrilaş, Gavrilă Ţărmure, manager al Centrului Cultural Judeţean de Cultură, au ajuns la Sîngeorz Băi unde s-au întâlnit cu unul din cei mai reprezentativi artişti contemporani bistriţeni, Maxim Dumitraş. După vizita la Muzeul de Artă Comparată, ministrul Vulpescu a ajuns şi la locul cunoscut în zonă sub numele de „Dosul Gârciului”, acolo unde Maxim Dumitraş îşi doreşte să expună liber cele mai importante lucrări de sculptură din România, evident, tot cu sprijinul Ministerului Culturii.

Rodna: De la Basilica Romană la Casa Scriitorilor

De la Sîngeorz Băi, delegaţia oficială a plecat spre Rodna, vizita în comuna administrată de Valentin Grapini începând de la primărie, după care, Ionuţ Vulpescu a vizitat Biserica Romanică din această comună, monument istoric din secolul  secolului al XIII-lea. La mijlocul secolului al XIII-lea pe locul acestei basilici este construită o biserică cu doua turnuri masive pe latura de vest care flanchează atriumul, iar prin portalul atașat ruinelor turnului sudic se realiza accesul în biserica cu trei nave. Din acest locaș se mai păstrează astăzi doar corul care, începând cu anul 1812, a fost transformat în biserică greco-catolică. Biserica actuală a primit hramul „Sf.Mare Mucenic Gheorghe”.

De asemenea, ministrul Culturii a mai aflat date inedite despre catacombele Rodnei, cele care, cândva, au străbătut localitatea dintr-un capăt în altul şi ajung chiar şi în satul Anieş. Tunelele secrete de sub Rodna şi poveştile despre ele nu au încetat să se înmulţească de-a lungul anilor. În aceste catacombe au murit  mii de rodneni în timpul invaziei tătare de la 1241-1242. Administraţia publică locală şi-a propus să integreze în circuitul turistic naţional şi internaţional toate aceste relicve. „Aici a săpat şi profesorul Daicoviciu. S-au scos la suprafaţă sute de kilograme de oase, după care intrarea a fost sigilată cu cărămidă şi beton. Coridoarele se întind până la Anieş, pe o distanţă de aproape 3 km. Aici au murit mii de rodneni în timpul invaziei tătarilor de la 1241”,aminteşte Valentin Grapini, primarul Rodnei.

Ruinele cetăţii din curtea bisericii ortodoxe sunt dovada distrugerii Rodnei de către mongoli în anul 1241, lucru surprins de Canonicul Rogerius în opera sa “Carmen miserabilae” (cântec de jale). După atacul mongolilor, Rodna s-a dezvoltat ca urmare a existenţei minereurilor şi a migrării oamenilor din Moldova pentru exploatarea acestora. Iată ce povesteşte un martor ocular al marii invazii tătare de la 1241, poveste preluată din Monografia comunei Rodna Veche a scriitorului Liviu Păiuş: „Regele Cadan făcând un drum de trei zile prin păduri, între Rusia şi Cumania, a ajuns în bogata Rodnă, un oraş al teutonilor, aşezat între munţi înalţi, unde se află o mină de argint a regelui. Deşi Rogerius arată că s-a săvârşit mare măcel, se pare că Rodna nu a fost distrusă în întregime”.

O casă a scriitorilor fără scriitori: doar şobolani şi mizerie

 

Peisajul dezolant care îl oferă ruinele fostei Case a Scriitorilor din satul Valea Vinului a reuşit să îl impresioneze pe ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu. Vizibil marcat de degradarea în care au ajuns fostele case de odihnă şi creaţie, ministrul Culturii a făcut câteva precizări:

„ Am venit aici la invitaţia preşedintelui Radu Moldovan, dar văd că situaţia este mult mai gravă decât mi-aş fi putut închipui. Există varianta, foarte urgentă a unui proiect de hotărâre guvernamental şi, care să treacă în proprietatea primăriei Rodna toate aceste case , imobile. Sigur, după ce vom finaliza această etapă, vom începe demersurile pentru finanţări. Sunt impresionat şi marcat de ceea ce am văzut aici. Suntem obligaţi şi noi, Consiliul Judeţean dar şi primăria Rodna să găsim soluţii pentru ca aici să readucem trecutul în prezent”, a spus Ionuţ Vulpescu.

Preşedintele Radu Moldovan a spus şi el că soluţii vor fi găsite, acum este important ca primăria Rodna să devină proprietară a casei scriitorilor, după care lucrurile se vor mişca foarte repede. Vizibil iritat de cele văzute, preşedintele Moldovan a criticat faptul că sătenii nu au ştiut şi nici nu au vrut să respecte istoria locurilor, distrugând cu bună ştiinţă aceste construcţii care au făcut istorie. În acest context, Radu Moldovan i-a cerut primarului Valentin Grapini să ia măsuri de-a salva ceea ce a mai rămas în picioare, rugându-l să  limiteze accesul în zonă cu un gard şi camere de luat vederi. Moldovan a mai precizat  că doreşte să readucă acest complex la ceea ce a fost o dată, ba mai mult, Casa Scriitorilor să cuprindă, pe lângă spaţiile de cazare pentru scriitori şi o filială a Bibliotecii Judeţene, precum şi spaţii pentru derularea de activităţi culturale.

Pe vremuri

Spun localnicii că pe  vremuri veneau mulți turiști aici. Vara veneau tabere de elevi de la București și de peste tot din țară.” I-am cunoscut pe Alexandru Mitru, Ana Blandiana, Mircea Radu Iacoban, Andrei Pleșu, Ion Covaci, Hortensia Papadat-Bengescu, Ileana Mărcioiu, domnu’ Străinu și mulți alții, nu îmi mai amintesc acuma de ei. Veneau aici și tare le plăcea liniștea asta de aici. Ziceau că aici își adună gândurile.”

O femeie ne spune că această stațiune a fost prima casă a scriitorilor, înființată acum 200 de ani și că, în trecut,  existau în acest loc băi cu apă termală și chiar un cabinet medical. Apoi, nu s-a mai investit nimic. Mai întâi s-au îngălbenit cearceafurile, apoi a putrezit lemnul, mucegaiul a început să deseneze pereții și, în cele din urmă, s-a așternut uitarea şi distrugerea.

Acum… speranţa s-a întors. Oricum, ea moare ultima!

Categoria: EVENIMENT