TURNUL SLĂNINILOR DIN DUMITRA

TURNUL SLĂNINILOR DIN DUMITRA

Istoria judeţului Bistriţa-Năsăud este una cât se poate de interesantă, dacă stăm să analizăm monumentele, clădirile sau întâmplări mai mult sau mai puţin bizare. În acest sens, jurnalistul Cristian Silaşi, şi nu doar el, a scris o serie de articole.

Povestea turnului slăninii din Dumitra este unul dintre ele.

 

La câţiva kilometri de Bistriţa, în comuna Dumitra, ascuns în spatele unor case şi a unor copaci seculari, se află un turn clopotniţă a cărui poveste începe cu mai bine de cinci sute de ani în urmă. Acum din turn se trag clopotele pentru diferite evenimente şi când preotul nu e prin preajmă e loc unde copiii se joacă nestingheriţi.

Construit la 1488, turnul clopotniţă din localitatea Dumitra avea la acea dată rol de apărare. Lângă turn a fost zidită o biserică, demolată în anul 1880. Turnul clopotniţă a primit denumirea de Turnul Slăninilor de la obiceiul saşilor de a ţine slănina în turn, într-o încăpere special amenajată, sub cheie şi pază.

“Denumirea de turnul slăninilor şi-a luat-o de la faptul că saşii ţineau în turn, pentru conservare slănina, peste vară. Este turn de apărare şi este prevăzut cu trei clopote. Clopotul mare, numit şi clopotul lui Rareş, care are o mie de kilograme, clopotul mijlociu 500 kg şi clopotul mic 300 de kilograme. În ziua de astăzi turnul se foloseşte pentru trasul clopotelor, la serviciile religioase, înmormântări, dar şi la vremuri grele”, spune părintele Ioan Moldovan.

 

Motivul pentru care slănina era ţinută în turn era pe de o parte cel de raţionalizare a consumului, dar şi pentru a o feri de foc, incendiile fiind la ordinea zilei în Dumitra.

“Din păcate nu se mai practică tradiţia ţinutului slăninii. Acum mai există doar încăparea şi se mai păstrează câteva cârlige. Pe vremea saşilor aveau obiceiul ca la o oră anume, în fiecare sâmbătă, se trăgea clopotul şi fiecare venea şi îşi lua slănina necesară pentru săptămâna în care urma. Tot aşa, când începeau să fie strugurii buni de consum se trăgeau clopotele, tot sâmbăta, şi toată lumea mergea şi îşi lua strugurii pentru o săptămână. După aceea se grebla în vie ca să se cunoască dacă a intrat cineva în vie”, mai spune părintele Ioan Moldovan.

Turnul păstrează hersa ce închidea intrarea principală şi meterezele în formă de gaură de cheie întoarsă, fiind datat 1488. Parterul turnului este acoperit de o boltă în cruce pe ogive, iar accesul la etaj se face prin casa scării. Construcţia mai este denumită şi „Turnul Slăninilor”, deoarece la primul etaj era amenajată „camera slăninilor”. La al doilea etaj al turnului se afla încăperea ceasului, iar la cel de-al treilea era încăperea clopotelor.

Despre clopotul mare, confecţionat în secolul al XV-lea se spune că a fost găsit în secolul trecut pe Dealul Târgului (între Bistriţa şi Dumitra), şi are inscripţia “o REX GLORIAE VENI CUM PACE”. Celelalte două clopote au fost turnate la Sibiu. în anul 1922.

“Turişti vin pe aici, îndeosebi din Austria, din Germania, români mai puţin”, mărturiseşte preotul. Părintele mai spune că în momentul de faţă turnul ar avea nevoie de reparaţii urgente la acoperiş, lucrările fiind însă migăloase şi costisitoare.

“Reparaţii ar mai fi nevoie la acoperiş, mai cad ţiglele care sunt pe turn. Sunt greu de găsit, pentru că sunt realizate în coadă de rândunică”, mai spune părintele Ioan Moldovan.

Categoria: EVENIMENT