TRIBUNA nr. 391/16-31 decembrie 2018- Viața socială, barbarismul străzii, civilizarea războaielor

TRIBUNA nr. 391/16-31 decembrie 2018- Viața socială, barbarismul străzii, civilizarea războaielor

„Despre sensul dialecticii la Aristotel” este editorialul semnat de Mircea Arman, pornind de la două tipuri de atitudini distincte față de termenul desemnat: Dacă pentru Platon dialectica este „știința științelor” iar dialecticianul imaginea celui ce posedă cea mai desăvârșită artă, pentru Aristotel această „știință a dialogului” este mai degrabă o știință a vorbitului despre nimic. E cât se poate de clar că aceste două enunțuri, forme ale gândirii, nu au sorți de împăcare.

Conferințele Tribuna desfășurate la Cluj-Napoca în perioada 29 noiembrie – 2 decembrie, organizate cu regularitate în ultimii șase ani sub conducerea managerului PHD Mircea Arman, au fost un bun prilej de reuniune: Dr. Mircea Arman a susținut conferința cu titlul „Simbolistica luminii în Divina Comedie de Dante Alighieri”; Prof. univ. dr. Vasile Muscă a lansat întrebarea ”Există o disciplină filosofică fundamentală?” și a răspuns acestei întrebări prin expunerea sa; Prof. univ. dr. Ștefan Damian a susținut conferința „Documentele Marii Uniri”; Prof. univ. dr.  Nicolae Iuga a venit în fața auditoriului cu o ediție anastatică  ziarului SFATUL din Sighetul Marmației, primul ziar românesc din zonă, ediție care cuprinde toate aparițiile acestei publicații începând cu decembrie 1918, până în decembrie 1919.

La rubrica excelența în artă se aduce un scurt laudația artistei Suzana Fântânariu care a luat Marele Premiu al Uniunii Artiștilor Plastici din România, 2018, decernarea premiilor având loc la Baia Mare. Un laudațio aduce Ștefan Manasia, „pentru ce merită”, scriitorului Philip Roth, citind cartea recent apărută la Ed. Polirom, Iași, „De ce scriem”. Dr. Cristina Liana Pușcaș publică un documentar „Augustin Maghiar – unionist bihorean mort în inchisorile comuniste”, eroul bihorean fiind canonicul greco-catolic Augustin Maghiar, participant la Marea Adunare Națională de la 1918, care a sfârșit în închisorile Gulagului românesc, acolo unde a fost aruncat, în închisoarea de la Sighet, la vârsta de 70 de ani, de regimul ateist comunist.

Diagnoza semnată de filosoful Andrei Marga, „Heidegger: de la filosofia «ființei» la «metapolitică»”, un fragment din volumul în curs de publicare „Filosofi și teologi actuali” (lucrare așteptată, de mare interes), aduce problematica produsă în jurul filosofului german, după publicarea și încă în curs de publicare (2014), a ”Caietelor negre” ale lui Heidegger:

De ansamblul filosofiei «ființei» – scrie Andrei Marga – a rămas legată, însă, participarea filosofului la o politică ce a vizat destrucția modernității. Heidegger a exprimat idei convergente cu Hitler deja în anii douăzeci. Naziștii l-au instalat ca rector al Universității din Freiburg im Breisgau. Discursul său rectoral, (…, 1933), își asumă teme ale propagandei acestora. Heidegger a elogiat în termeni exaltați național-socialismul, a făcut campanie electorală pentru Führer și a chemat studențimea și populația să-l urmeze. El a părăsit funcția de rector, la scurt timp, din motivul simplu al nepriceperii administrative. El s-a retras în catedră, dar a pledat continuu pentru național-socialism și a rămas în partid până la capitularea necondiționată din 1945. Când, după război, a fost intervievat, Heidegger a refuzat să retracteze ceva din ceea ce a spus. Și-a retipărit scrieri ale anilor treizeci refuzând notele critice.

Nicolae Turcan continuă partea a III-a a studiului „Teo-fenomenologia iubirii la Părintele Dumitru Stăniloaie”. Virgil Diaconu – marcând împlinirea vârstei de 70 de ani – semnează eseul ”Tratat de poezie sau Îndreptări pentru poetul tânăr”. Menuț Maximinian, în perspectiva traducătorului literar, conturează un portret al prof. Livia Marcan, care face literatură română și literatură italiană prin traducere, cunoscută cititorilor ambelor țări. Ștefan Damian traduce din limba italiană poeme de Massimo Miglio. Adrian Lesenciuc semnează o analiză socială, „Violența socială. Între barbarismul străzii și încercarea de civilizare a războaielor”, aducând în sceană tabloul protestelor de la Paris, organizate în rețelele sociale și trasformate pe străzilei capitalei Franței în manifestări violente de o amploare fără precedent.

Numărul este ilustrat cu reproduceri după lucrări de Lucian Liciu.

Virgil RAȚIU