STÂNGA RADICALĂ A CÂȘTIGAT ALEGERILE ÎN GRECIA

STÂNGA RADICALĂ A CÂȘTIGAT ALEGERILE ÎN GRECIA

Rezultatul alegerilor legislative de duminică din Grecia pare a indica „o victorie istorică” pentru Syriza și reprezintă „un mesaj pentru Europa”, a declarat purtătorul de cuvânt al formațiuni stângii radicale, Panos Skourletis, după ce un exit-poll realizat de mai multe institute relevă un avans de peste 8 puncte procentuale pentru partidul lui Alexis Tsipras, relatează agențiile internaționale de presă.

 

„Pare o victorie istorică” și este „un mesaj care nu îi vizează numai pe greci, ci întreaga Europă, și aduce o ușurare”, a declarat, la postul de televiziune Mega, Skourletis, după apariția exit-poll-urilor. Victoria a fost salutată printr-o explozie de bucurie la sediul Syriza, în centrul Atenei.

Syriza, partidul stângii radicale anti-austeritate, a devansat cu peste opt puncte procentuale partidul de dreapta aflat la putere la alegerile legislative anticipate de duminică din Grecia, conform mai multor exit-poll-uri.

Diferența ar fi de 8,5 până la 16,5 puncte procentuale, cu mult peste ultimele sondaje, la acest scrutin crucial pentru Grecia și pentru UE.

Partidul lui Alexis Tsipras, care vrea o renegociere a datoriei imense a Greciei, de 175% din PIB, și renunțarea la măsurile de austeritate, ar fi obținut între 35,5% și 39,5% din voturi, în timp ce Noua Democrație, formațiunea premierului Antonis Samars, este creditată cu 23-27% din sufragii. Syriza ar urma să aibă astfel între 145 și 158 de locuri în Parlament, 151 reprezentând majoritatea absolută.

De asemenea, partidul de centru To Potami și formațiunea de extremă-dreapta Zori Aurii luptă umăr la umăr pentru poziția a treia, fiecare situându-se între 6,4 și 7% din sufragii.
Dacă datele de la exit-poll se vor confirma, Alexis Tsipras, în vârstă de 40 de ani, ar urma să devină cel mai tânăr premier al țării din ultimii 150 de ani și primul lider al unei mișcări populare care ajunge la putere într-o țară din UE de la începutul crizei datoriilor în 2010.

Miza economică a alegerilor din Grecia

În esenţă, alegătorii din Grecia au două opţiuni, păstrarea status quo-ului, adică a austerităţii impuse de creditori în schimbul sprijinului financiar, sau un faliment negociat. Argumentele economice pentru a doua variantă sunt destul de convingătoare, a comentat presa străină.

Datoria publică a statului este de peste 175% din PIB. Din estimările FMI, datoria guvernamentală a Greciei ar trebui să ajungă la 128% din PIB până în 2020, respectiv la 117% din PIB până în 2022. Acest scenariu presupune, însă, eforturi mari.

”Acest declin rapid (al datoriei publice, n.r.) este condiţionat de excedente bugetare primare (venituri bugetare mai mari decât cheltuielile, înainte de plata dobânzilor, n.r.) de peste 4% din PIB obţinute pe o perioadă de câţiva ani, precum şi de o creştere relativ mare a PIB-ului nominal”, se arată într-un raport al Fondului.

FMI anticipează o creştere economică de 0,6% din PIB pentru Grecia în 2014. Acesta ar fi primul rezultat pozitiv înregistrat din 2007 şi până în prezent. În 2013, economia Greciei a scăzut cu 3,9% din PIB, iar în 2012 s-a contractat cu 7% din PIB, potrivit datelor Fondului.

Politica oficială a Uniunii Europene (UE) faţă de Grecia este cel mai bine descrisă de sintagma ”toleranţă faţă de datorie”, recunoaşterea acestei probleme şi amânarea inevitabilului, a scrisFinancial Times.

Este, de altfel, politica practicată de premierul Antonis Samaras, un joc de amânare şi simulare, amânarea împrumurilor prin ”rostogolirea” datoriei cu ajutorul sprijinului UE şi simularea solvabilităţii. ”Istoria crizelor internaţionale ne arată că aceste datorii au fost întotdeauna încercate şi au eşuat de fiecare dată”, au mai comentat jurnaliştii britanici.

Viaţa grecilor s-a deteriorat sever în ultimii ani

Între anii 2008 şi 2015, produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor a scăzut, ajustat cu inflaţia, cu 30%, ajungând la 18.000 de euro, potrivit EUobserver. Aceasta evoluţie este comparabilă cu o prăbuşire a standardelor de viaţă de la nivelul statului Israel, la cel al Libiei, spre exemplu.

În topul celor mai competitive state din lume, Grecia a căzut de pe poziţia 67 pe 81, sub Ucraina sau Algeria.

Pensiile au fost reduse, în medie, cu 40 de procente, majoritatea beneficiilor de şomaj se acordă pe o perioadă de cel mult 12 luni, iar preţurile medicamentelor compensate a crescut cu 30%

Alternativa propusă de Syriza

Syriza vrea să negocieze cu troika un nou pachet de asistenţă, bazat pe politici sociale, potrivitEkathimerini. Acesta include un haircut substanţial al datoriei, adică plata unor sume mai mici către creditori, scăderea taxelor pentru toţi cetăţenii, cu excepţia celor bogaţi, creşterea salariului minim şi a pensiilor la 750 de euro pe lună, precum şi electricitate gratuită (pentru circa 300.000 de familii), bonuri de masă, adăpost (pentru 25.000 de familii) şi asigurare de sănătate pentru şomeri.

Programul lui Tsipras ar costa în jur de 2 miliarde de euro şi s-ar adresa ”crizei umanitare” cu care se confruntă Grecia, potrivit spuselor liderului Syriza.

Partidul este dispus să îngheţe plăţile către creditorii internaţionali pentru a obţine acordul partenerilor europeni.

”Noua Democraţie şi PASOK au decis să plătească. Noi spunem că am putea să nu plătim. Am putea să nu plătim pentru că vrem să negociem şi să spunem că acest program (de bailout, n.r.) nu este sustenabil”, a precizat Yiannis Milios, parlamentar Syriza şi una dintre vocile importante ale partidului în materie de politică economică.

Grecia a primit 250 de miliarde de euro

În 2015, după bailout-uri în valore totală de circa 250 de miliarde de euro, nevoia de finanţare a Greciei este estimată la aproape 20 de miliarde de euro, reprezentând dobânzi, plata unor tranşe către FMI, obligaţiuni BCE ajunse la maturitate şi arierate.

Având în vedere inabilitatea statului de a se împrumuta de pe pieţele financiare, sigura soluţie este să ceară sprijinul UE şi al FMI. La finele anului, după dizolvarea parlamentului, randamentele obligaţiunilor elene cu o maturitate de zece ani săriseră la 9,8%, în timp ce costurile de împrumut pe termen scurt ajunseseră la 12%. Luni, în jurul prânzului, dobânzile la obligaţiunile pe zece ani erau de 8,96%.

Cu toate acestea, Grecia se împrumută la costuri de 2,4% mai mici chiar şi decât cele cerute pentru titlurile germane, de circa 2,7%, datorită creditelor primite de la partenerii internaţionali, noteazăBloomberg.

În aceste condiţii, liderul Syriza ar fi supus unor presiuni uriaşe, în situaţia în care ar deveni premier după alegerile de la finele lunii. El ar avea la dispoziţie mai puţin de o lună pentru a încheia negocierile cu partenerii internaţionali, înainte ca ultima tranşă a împrumutului de la UE să se termine, pe 28 februarie. Grecia trebuie să restituie împrumuturi în valoare de peste 4,5 miliarde de euro până la finele lui martie, iar până în august trebuie să returneze o altă tranşă de 6,5 miliarde de euro.

Cât de expuse sunt băncile

Din informaţiile de la ora actuală, cele mai mari bănci din Europa au o expunere limitată pe Grecia după ce au vândut unităţile locale şi au limitat deţinerile de obligaţiuni elene, susţin analiştii JP Morgan Chase&Co, citaţi de Bloomberg.

Şase bănci din Germania şi din Franţa au linii de credit în valoare de 5 miliarde de euro. Credit Agricole are cea mai mare expunere, de 3,5 miliarde de euro, în mare parte împrumuturi către companii.

Băncile iau în considerare riscul repetării situaţiei din 2011, când pieţele au reacţionat dur din cauza temerilor privind răspândirea crizei datoriilor suverane în alte state europene.

Fondurile pe care clienţii greci le datorează celor şase bănci europene sunt ”foarte limitate”, de la 0,1% la 0,9% din totalul creditelor acordate de băncile în cauză. Totodată, obligaţiunile deţinute de aceste bănci sunt ”imateriale”, au precizat economiştii JP Morgan Chase&Co.

”Cel mai mare risc asociat cu ieşirea Greciei din zona euro rămâne cel de contagiune la periferie, în particular în Italia”, comentează analiştii.

Categoria: Stiri externe