Sistemul public de pensii se îndreaptă spre colaps

Sistemul public de pensii se îndreaptă spre colaps

În România una din patru pensii este plătită pe datorie. Cu alte cuvinte trei sunt achitate din sistemul de pensii, iar a patra din alt buget decât cel al pensiilor de stat, în dauna învăţământului şi investiţiilor. Adică, în loc să laşi banii unor domenii cu bugete şi aşa insuficiente, pompezi an de an mereu mai mult, în gaura neagră a pensiilor de stat.

Deficitul pensiilor de stat la nivelul anului trecut era deja de 3 miliarde de euro, conform unui raport dat publicităţii de Academia Română. Adică 2% din Produsul Intern Brut. Şi nu e secret pentru nimeni că deficitul e în creştere, micşorarea CAS-ului de la mijlocul anului trecut aruncând o presiune suplimentară pe bugetul de pensii. Aşa că la începutul anului viitor un alt calcul va arăta cât de tare s-a rostogolit bulgărele deficitului în sistemul public de pensii. Estimările de acum vorbesc de încă 1 miliard de euro, potrivit Consiliului Fiscal, adică în total 4 miliarde de euro.

De ipoteza unui faliment al sistemului de pensii din România se vorbeşte public din 2004 încoace, de la una dintre ieşirile publice ale fostului preşedinte.  La 10 ani de la acest semnal de alarmă, fără rezultate concrete semnificative, un raport al Academiei Române, pe care l-am menţionat, avertizează că suntem în situaţia unui faliment de tip Caritas al pensiilor de stat în următorii 10-15 ani. Adică prin 2040, când aşa numita generaţie a decreţeilor va fi pensionată.

Falimentul sistemului de pensii este, fără îndoială, o chestiune de securitate naţională. Pentru că intrarea în colaps a sistemului public de pensii înseamnă în ultimă instantă intrarea în faliment a statului român. Aşa că întrebarea care se ridică este dacă facem ceva sau asteptăm inevitabilul cu braţele încrucişate, cam aşa cum aşteptăm, fără să facem concret ceva, marele cutremur?

Soluţiile specialiştilor cer intervenţie imediată, strategică, pentru ca rezultatele să se vadă abia peste mulţi ani. Sunt amintite printre altele nevoia de a creea circa 700 de mii de locuri de muncă în următorii ani sau scoaterea lor din economia gri pentru a aduce deficitul la limite rezonabile, politici de limitare a pensionărilor anticipate, creşterea gradului de colectare, în condiţiile în care România are cele mai mari taxe pe pensii si somaj din Europa, dar sunt colectaţi abia jumătate din aceşti bani.

Categoria: Politica