Satul românesc, încotro?

Satul românesc, încotro?

Doris Moldovan candidează pentru un mandat de deputat din partea Partidului Naţional Liberal. 

Atunci când spunem că România este frumoasă, deseori ne referim la natură. Acest lucru înseamnă că natura, pământul, agricultura, obiectivele turistice, satul românesc, în general zona rurală este punctul nostru forte și de aici trebuie să pornim, dacă vrem ca România să meargă înainte.

 

Luând la pas comunele din județ, am auzit grijile, problemele, am văzut oameni stând la poartă fără să mai aibă nădejdea că le vin copiii plecați departe. O doamnă mi-a spus cu durere-n glas că: „Toată lumea vrea la oraș, dar satul cui îl lăsați?”

Ne întoarcem fața către sat, deoarece cred cu toată puterea că atunci când vom da valoare satelor, tradițiilor și obiceiurilor noastre, atunci România va crește!

 

Însă, mediul rural nu se va dezvolta doar printr-o lege, prin niște fonduri europene sau într-un an de zile. Avem nevoie de o colaborare între toate comisiile Parlamentare, pentru realizarea unei legi cu rolul de strategie a Satului Românesc, deoarece așa cum spunea marele agronom Gh. Ionescu Şişeşti agricultura este „…o îmbinare armonioasă a tuturor ştiinţelor care există.“

 

Să reînvățăm tinerii să iubească satul.

În 1997, în România existau 238 de licee agricole, iar în 2011 mai erau doar 56 de licee tehnologice agrare. O scădere imensă, într-un domeniu complex, care ne oferă hrană, o activitate fără de care omenirea ar sfârşi.

Însă, tinerii se vor întoarce către sate doar când agricultura de subzistenţă, făcută cu sapa, furca, cu mâinile și cu multă trudă, se va transforma într-o afacere profitabilă făcută cu mașinării performante.

Agricultorul român, indiferent de vârstă trebuie să devină un adevărat fermier european.

Strategia pentru dezvoltarea Satului Românesc  trebuie să facă sectorul agricol atractiv, iar fermierul român un pion important în arhitectura economică a statului. Este vitală transfomarea agriculturii româneşti într-un motor de creştere economică prin crearea de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural și garantarea veniturilor agricultorilor.

 

Măsuri:

  • Necesitatea renegocierii subvențiilor cu Uniunea Europeană. Fermierii din România primesc subvenții de 3 ori mai mici față de cei din alte state membre. Astfel, prin renegociere, oamenii vor beneficia de subvenții la nivelul celor din Occident.
  • Susţinerea agriculturii ecologice şi produse tradiţionale ca mărci înregistrate. România trebuie să pătrundă și să își consolideze o poziție de lider pe piața europeană a produselor bio.
  • În domeniul industriei alimentare se dorește creşterea capacităţii de procesare a materiilor prime provenite din agricultură şi sporirea calităţii produselor agroalimentare prin îmbunătăţirea cadrului legislativ din domeniu.
  • Elaborarea de programe naţionale pentru sectorul lapte şi legume-fructe: producţie, colectare, depozitare şi procesare.
  • Consolidarea organizaţiilor profesionale ale producătorilor agricoli (grupuri de producători, asociaţii şi cooperative). Se va reglementa piața de legume-fructe cu ajutorul carnetului de legumicultor, certificatului de producător, cardului de acces în piață.

Nu spun că până acum nu s-au făcut lucruri, spun doar că este momentul să acordăm o atenție și mai mare zonei rurale.

 

Primul lucru de care mă voi ocupa, dacă voi ajunge în Parlament este dezvoltarea capitolului „Agroturism și Turism rural” din „Legea Turismului”.

Este momentul să ne întoarcem fața către satul românesc, așa cum o fac țările pe care le luăm drept modele.

 

Satul românesc, încotro? Dacă vrem să meargă înainte, acum este momentul să începem să-l dezvoltăm. Să facem o politică utilă, pentru oameni.

 

Satul românesc, înainte.

România Înainte!