SATUL DE CÂNEPĂ

SATUL DE CÂNEPĂ

Câmpurile cultivate cu cânepă, nu erau, în urmă cu 100 de ani, o chestiune ieșită din comun, tradiţia dispărând din ţara noastră timp de 20 de ani, când cânepa, denumită şi canabis, a fost interzisă prin lege, deoarece a fost asociată cu drogul.

Cu toate acestea, un feldrihan neaoș și iubitor al tradițiilor populare, Iosif Ciunterei, a inițiat un proiect sub numele de ”Satul de cânepă”: ” Nebunia” de cultivare a cânepei a pornit în urmă cu 3 ani de zile, când în județul Cluj am reușit să însămânțez un petec de pământ cu cânepă românească. Fiind presat în acea perioadă de multe lucruri, (fac referire aici la birocrația românească și mersul nu tocmai bun al instituțiilor statului românesc) – proiectul din acea vreme nu a ieșit tocmai așa cum mi-am dorit eu. Așadar, atunci a fost prima ”tentativă” de cunoaștere a cânepei pe care bunicii și străbunicii noștri o cultivau pentru uz gospodăresc”.

La trei ani distanță de la începutul proiectului dar și la capătul unor adevărate ”lupte” duse pentru convingerea celor de la DIICOT că nu e vorba de cannabis, Iosif Ciunterei spune că poate merge mai departe cu ”Satul de cânepă”. Mai mult, el a recoltat cânepă de pe un teren cultivat la Rodna, fapt pe care l-a confirmat pe pagina sa de socializare: ” Ieri, am reușit să recoltăm cânepa din comuna #RODNA, jud. Bistrița-Năsăud. Având în vedere că în spatele acestui proiect – Satul de cânepă – stau o mulțime de oameni cu suflet mare care mă ajută în realizarea acestuia – doresc să aduc mulțumiri tuturor pentru implicare!”.

Ce mai înseamnă ”Satul de cânepă”?

Mângâiată de soare şi binecuvântată de ploi, cânepa s-a făcut mai mare decât omul, iar acum a venit timpul să fie culeasă. În lanul verde, apar rând pe rând sătenii pregătiţi să reînvie tradiţia veche de secole. Toţi poartă cămăşi făcute din cânepă. După ce a fost culeasă şi legată, cânepa este pusă la uscat, apoi lăsată două săptămâni în apă. Ţesătura obţinută este de 8 ori mai rezistentă decât cea din bumbac. Nu se degradează nici într-un secol. 

Potrivit celor spuse de Iosif Ciunterei, scopul acestei culturi de cânepă este unul pur etnologic: – Rezultatul final va fi un film etnografic, mai exact o transpunere în imagine a povești ”Satul de cânepă” din cartea ”Datoria de om” al scriitorului bistrițean Alexandru Uiuiu, a spus Ciunterei pentru gazetamuzicantilor.ro

De asemenea, tot în cadrul acestui proiect va fi transpusă atât în imagini cât și sonor ”Horea cânepii” – hore pe care am găsit-o în urmă cu 2 ani pe coclaurile din satul Budurleni, județul Bistrița-Năsăud, și a căror versuri sunt compuse în mare parte de un sătean imediat după primul război mondial. Interpretarea acestei hori, care este și coloana sonoră a materialului etnografic ”Satul de cânepă”, va fi interpretată pe acest film de sălăuanca Alina Ceuca. Filmările la acest material au loc în localitatea Rodna din județul Bistrița-Năsăud. Mă bucur tare mult pentru că am găsit deschidere și colaborare atât din partea Consiliului Local Rodna cât și din partea oamenilor de rând din sat care se implică cu mult interes în realizarea acestui proiect. Pe această cale doresc să aduc mulțumiri domnului primar al comunei Rodna – Tinu Grapini – nu pot decât să mă bucur pentru că mi-a înțeles intenția încă de la bun început.”

Categoria: EVENIMENT