RETROSPECTIVĂ 2017 : Un an cu două Guverne – de la Sorin Grindeanu la Mihai Tudose, prin moţiune de cenzură

RETROSPECTIVĂ 2017 : Un an cu două Guverne – de la Sorin Grindeanu la Mihai Tudose, prin moţiune de cenzură

Anul 2017 a fost unul în care la Palatul Victoria s-au aflat două guverne ale alianţei PSD-ALDE, Executivul Grindeanu fiind înlocuit prin moţiune de cenzură de Cabinetul Tudose, cu argumentul că implementarea programului de guvernare nu decurgea corespunzător, dar şi pe fondul protestelor din stradă generate de OUG 13.

Primul Guvern al coaliţiei, Cabinetul Sorin Grindeanu, a fost demis după aproape şase luni chiar de majoritatea parlamentară, prin moţiune de cenzură, motivându-se că implementarea programului de guvernare nu decurge corespunzător. În toată această perioadă, Executivul a avut de gestionat, în paralel, şi tema modificării Legilor justiţiei. În a doua parte a anului, Guvernul Mihai Tudose a avut de recuperat întârzieri constatate în aplicarea planului de guvernare, dar şi de pus în operă o serie de măsuri fiscale care au dat naştere la noi proteste. Legilor justiţiei au rămas în continuare o problemă de imagine pentru Guvern, deşi pachetul de legi a fost mutat spre dezbatere în Parlamentul dominat de majoritatea PSD+ALDE.

*** Guvernul Sorin Grindeanu – de la implementarea programului de guvernare PSD+ALDE, la OUG 13-14, până la moţiunea de cenzură a social-democraţilor

Guvernul Sorin Grindeanu a fost învestit în Parlament pe 4 ianuarie având în componenţă 24 de miniştri, dintre care doi şi cu funcţia de vicepremier, şi doi miniştri delegaţi. Pentru învestirea Guvernului Grindeanu au fost exprimate 295 voturi, iar împotrivă – 133 voturi.

Grindeanu a declarat că a fost validat în funcţia de şef al Guvernului pentru un mandat de patru ani şi că programul de guvernare este pentru perioada 2017-2020, astfel că nu se pune problema de a renunţa la funcţie, adăugând că Executivul are un “scadenţar” bine pus la punct pentru a transpune în practică toate proiectele prezentate în campania electorală pentru alegerile parlamentare.

Principalele măsuri ale Cabinetului Grindeanu

Pe 6 ianuarie, Executivul a adoptat o serie de măsuri fiscal-bugetare care au vizat creşterea cu 20% a salariilor din administraţia locală, cu 50% a salariului personalului de execuţie din cadrul instituţiilor publice de spectacole sau concerte, mărirea burselor studenţeşti şi transport gratuit pe calea ferată pentru aceştia, creşterea pensiilor din sistemul public şi indemnizaţiei sociale pentru pensionari.

Totodată, Guvernul a stabilit majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la 1.450 lei lunar, începând cu 1 februarie, şi creşterea valorii punctului de pensie cu 9%, de la 1 iulie.

Executivul a decis şi un set de măsuri privind susţinerea mediului de afaceri, prin încurajarea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor, precum şi prin stimularea activităţii de inovare, cercetare şi dezvoltare.

Pe 23 februarie, Guvernul a aprobat mărirea salariilor personalului nedidactic din învăţământ începând cu februarie 2017, anunţând că de măsură vor beneficia 53.000 de persoane din domeniul Educaţiei.

Guvernul a stabilit, pe 8 martie, printr-un memorandum, actualizarea planului de activităţi al proiectului privind reforma sectorului sanitar, proiect finanţat dintr-un împrumut primit, în anul 2014, de la BIRD. Prin memorandum se propunea accelerarea procedurilor de achiziţie şi management de proiect pentru achiziţia de echipamente în mai multe domenii din Sănătate.

O săptămână mai târziu Executivul a abrogat HG 906/2016 privind programul strategic de înzestrare ”Corvetă multifuncţională”. Ministrul Apărării, Gabriel Leş, a anunţat că “acest program major de înzestrare a Armatei României nu se stopează, va merge mai departe”. “Vom începe procedurile astfel încât să respectăm toate aceste reglementări ale Legii 114 care prevăd un aviz prealabil al Parlamentului pentru toate investiţiile şi achiziţiile care depăşesc 100 de milioane de euro”, a declarat Leş.

Tot în martie, Guvernul a stabilit că va finanţa, în 2017, proiecte şi programe pentru protecţia mediului, în valoare de aproximativ un miliard de lei, constând în alocări bugetare şi credite de angajament, după ce a aprobat bugetul pe anul în curs al Fondului pentru Mediu şi al Administraţiei Fondului pentru Mediu.

O altă decizie luată de guvern în primăvară a fost să declare 2017 ca “Anul Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz – 100”, dedicat comemorării a 100 de ani de la sacrificiul ostaşilor români în luptele care au avut loc în aceste localităţi.

La 5 mai, Guvernul a decis recalcularea pensiilor pentru persoanele din grupele I şi II de muncă ce nu au beneficiat de mărirea punctajelor, iar pe 18 mai a adoptat proiectul Legii prevenţiei. Potrivit Executivului, crearea legislaţiei necesare pentru educarea şi informarea operatorilor economici şi identificarea zonei de rezonabilitate în actul de control sunt cei doi piloni ai proiectului de lege.

Programe şi strategii

Printre programele guvernamentale aprobate în 2017 de Cabinetul Grindeanu se numără “Prima chirie”, “Start-up Nation – Romania”, “Tomate româneşti”,”Prima Maşină”, finanţarea etapei a XVIII-a a programului de realizare a sistemului naţional antigrindină pentru perioada 2010 – 2024, “IMM INVEST Romania”.

Guvernul a aprobat şi un memorandum privind obiectivele de investiţii pentru opt programe de înzestrare esenţiale pentru Armata României, a căror valoare estimată de achiziţie depăşeşte 100 de milioane de euro.

Cabinetul Grindeanu a aprobat programele naţionale de sănătate pentru anii 2017-2018, stabilind ca, începând cu 1 aprilie 2017, Ministerul Sănătăţii să deruleze şi să finanţeze 15 programe naţionale cu impact major asupra sănătăţii publice.

Executivul a adoptat, pe 12 aprilie, şi Strategia generală de descentralizare. Documentul se referă la descentralizarea competenţelor în şapte domenii: Agricultură, Educaţie, Sănătate, Cultură, Mediu, Tineret şi Sport şi Turism”, zone în care “autorităţile locale vor primi competenţe exclusive de implementare”.

Guvernul a aprobat şi programul de convergenţă 2017-2020, document în care confirmă angajamentul de aderare la Zona Euro. Printre măsurile asumate în program se numără: introducerea de la 1 iulie a unui mecanism de plată defalcată a TVA, aplicat în primă fază de instituţiile publice, continuarea şi în 2018 a repartizării la buget, sub formă de dividende, a minimum 90% din profitul realizat de societăţile de stat şi reducerea cu până la 10% a cheltuielilor de funcţionare a instituţiilor publice.

Filosofia bugetară; bugetul pe 2017

Pe 18 ianuarie, premierul a anunţat că au fost aprobate limitele de buget pentru fiecare minister în parte, păstrându-se deficitul sub 3% şi alocarea de 2% din PIB pentru Apărare.

Proiectul bugetului de stat pe 2017 a fost adoptat pe 31 ianuarie de Guvern. Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, a precizat că principalele proiecţii macroeconomice pe care le-a avut în vedere Executivul la construcţia bugetului sunt PIB – 815,19 miliarde lei, creştere economică de 5,2%, încadrarea într-un maxim al deficitului fiscal de 3%.

El a menţionat că domeniul Sănătăţii va primi în 2017 alocări bugetare în sumă de 37,4 miliarde de lei, respectiv 4,6% din PIB. Pentru Educaţie alocarea bugetară se ridica la 35,6 miliarde de lei, respectiv 4,4% din PIB.

Ştefan a adăugat că Ministerul Muncii, împreună cu bugetul de pensii, are prevăzută în proiectul de buget pentru 2017 adoptat de Guvern o alocare de 78,5 miliarde de lei.

Premierul a prezentat în Parlament, pe 6 februarie, indicatorii macroeconomici avuţi în vedere la calculul proiectului de buget pe 2017. “O inflaţie medie anuală de 1,4%, un câştig mediu salarial de 2.274 de lei şi un curs mediu al euro de 4,46 lei”, a arătat premierul.

Parlamentul a adoptat pe 7 februarie proiectele de lege privind bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale pe anul 2017.

Ministrul Finanţelor a anunţat pe 12 aprilie că ministerul pe care-l conduce lucrează la un proiect de modificare a Codului fiscal, printre propuneri numărându-se introducerea de la 1 ianuarie 2018 a unei cote unice de impozit pe venit de 10%, acordarea unor deduceri fiscale şi introducerea noţiunii de gospodărie recunoscută fiscal.

Pe 20 aprilie, premierul Grindeanu a anunţat că în primul trimestru, a fost înregistrat un excedent bugetar de peste 1,64 miliarde lei, respectiv 0,2% din PIB.

Pe 9 iunie, Guvernul a adoptat o hotărâre privind normele de aplicare a Legii privind insolvenţa persoanelor fizice, începând de la 1 septembrie 2017. Guvernul a adoptat şi modificarea Codului de procedură fiscală, astfel încât multinaţionalele să facă raportări în statul de rezidenţă fiscal.

OUG 13,OUG 14, Legile justiţiei

Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a anunţat pe 17 ianuarie că trebuie luată o decizie la nivelul Guvernului privind legea aministiei şi graţierii, precizând că se încearcă să fie create “condiţii umane” în penitenciare. O zi mai târziu, preşedintele Klaus Iohannis s-a prezentat la Guvern, unde a prezidat prima parte a reuniunii Executivului.

Şeful statului le-a spus miniştrilor că “sunt doi elefanţi în încăpere” – ordonanţa de graţiere şi ordonanţa de modificare a Codurilor penale şi a precizat că premierul s-a angajat ca aceste acte normative să nu fie ‘băgate peste noapte” în nicio şedinţă de Guvern.

La finalul şedinţei, premierul a declarat că Guvernul, potrivit Constituţiei, are voie să dea “graţiere şi amnistie”, adăugând, însă, că aceste subiecte, nefiind pe ordinea de zi a şedinţei de Executiv, nu s-au discutat.

Grindeanu a precizat că nu va fi dezincriminat nici conflictul de interese şi nici abuzul în serviciu. El a explicat că este vorba de două propuneri ale Ministerului Justiţiei – una legată de graţiere, “care nu include fapte de corupţie şi infracţiuni legate de violenţă sau organizată”, iar cealaltă – transpunerea unei directive europene privind drepturile cetăţenilor la un proces echitabil.

Pe 22 ianuarie mii de români au protestat în Bucureşti faţă de intenţiile guvernanţilor în privinţa modificării legislaţiei penale. La manifestaţie a fost prezent şi Iohannis pentru a da un mesaj de susţinere.

La 24 ianuarie, premierul a afirmat, referindu-se la protestele generate de modificarea Codurilor penale, că fiecare om are dreptul la opinie, atât timp cât se respectă legea.

Ministrul Justiţiei a anunţat pe 31 ianuarie, la Palatul Victoria, că Guvernul a adoptat, în şedinţă, o OUG pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală.

“Prin această ordonanţă de urgenţă, am pus în concordanţă deciziile Curţii Constituţionale care (…) trebuiau implementate fie de către Guvern, fie de către Parlament”, a declarat Iordache. El a precizat că Executivul a adoptat şi un proiect de lege privind graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate.

Anunţul guvernamental a crescut amploarea protestelor, în Bucureşti şi în ţară.

Pe 1 februarie, premierul a reiterat “angajamentul ferm al factorilor decizionali din România privind continuarea luptei împotriva corupţiei” într-o scrisoare transmisă preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker, şi prim-vicepreşedintelui CE, Frans Timmermans. În contextul acestor evenimente, Florin Jianu, ministrul pentru Mediul de Afaceri, a demisionat din Guvern, pe 2 februarie, ca un gest de “conştiinţă”. În aceeaşi zi, Comisia Europeană a cerut Guvernului să reevalueze OUG 13 şi proiectul de lege privind graţierea, iar preşedintele Iohannis a anunţat că a sesizat CCR în legătură cu aceeaşi OUG.

Guvernul a adoptat pe 5 februarie o ordonanţă de urgenţă pentru abrogarea OUG privind modificarea Cp şi a Cpp şi a comunicat că un proiect de lege pe acest subiect va fi rezultatul unei ample consultări publice, pe care o va organiza MJ.

Protestele au continuat, însă, şi după abrogarea OUG 13, iar liberalii au depus o moţiune de cenzură. Premierul a caracterizat gestul PNL ca fiind un drept constituţional, dar a precizat că moţiunea nu mai are obiect. Grindeanu a arătat, totuşi, că evenimentele care aveau loc în România în acea perioadă nu pot fi ignorate.

Pe 9 februarie, Florin Iordache, a anunţat că a decis să demisioneze din funcţia de ministru, susţinând “toate iniţiativele asumate sunt legale şi constituţionale”. Ministrul Ana Birchall a preluat interimar portofoliul de la Justiţie.

Pe 20 aprilie, premierul a afirmat că obiectivul său este finalizarea MCV înainte ca România să preia preşedinţia Consiliului UE, într-o conferinţă de presă cu prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans.

În context, noul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că Executivul va face o evaluare “riguroasă” a celor patru coduri – penal şi de procedură penală, civil şi de procedură civilă. Pe 23 august el a prezentat proiectul său de modificare a Legilor justiţiei.

Schimbări la nivel de miniştri în Guvernul Grindeanu

Premierul Grindeanu a transmis pe 23 februarie preşedintelui Iohannis propunerile de nominalizare pentru funcţiile de miniştri ai Justiţiei – Tudorel Toader, Economiei – Mihai Tudose, Mediului de Afaceri – Alexandru Petrescu, precum şi pentru cea de ministru delegat pentru Fonduri Europene – Rovana Plumb. Petrescu, ministru al Economiei, a fost nominalizat pentru funcţia de ministru pentru Mediul de Afaceri, care a rămas vacantă la începutul lunii februarie în urma demisiei lui Florin Jianu.La Ministerul Economiei a fost propus Tudose. Plumb a preluat portofoliul Fondurilor Europene în locul Mihaelei Toader.

Premierul a înaintat pe 27 martie preşedintelui Iohannis noi propuneri de miniştri, pentru funcţia de ministru al Mediului şi vicepremier – Graţiela Gavrilescu, iar pentru funcţia de ministru pentru Relaţia cu Parlamentul – Viorel Ilie, după ce a luat act în şedinţa coaliţiei de guvernare de retragerea sprijinului politic al ALDE pentru Daniel Constantin.

Guvernul este “extrem de stabil” şi are susţinerea PSD, a afirmat premierul Sorin Grindeanu pe 17 mai. Cu toate acestea, la începutului lunii iunie, PSD a anunţat o evaluate a activităţii Guvernului. Pe 11 iunie. preşedintele partidului anunţa că evaluarea este finalizată.

Tot Dragnea a anunţat, pe 14 iunie, la finalul unui CExN că alături de ALDE, PSD este pregătit să formeze un nou Guvern. El a subliniat că nu se mai poate vorbi despre un guvern atât timp cât miniştrii acestuia şi-au prezentat demisia. În aceeaşi zi, Grindeanu a anunţat că nu demisionează din funcţie.

Pe 15 iunie, potrivit unei informări oficiale, toate demisiile miniştrilor din Guvern au ajuns la Cabinetul premierului, Grindeanu având la dispoziţie 15 zile să le transmită preşedintelui Iohannis pentru ca acesta să semneze decretele de revocare din funcţie. Ministrul Comunicaţiilor, Augustin Jianu, a declarat că va demisiona din funcţie numai la solicitarea premierului.

În aceste împrejurări, Dragnea a afirma că la Palatul Victoria se află un “guvern fantomă, un cabinet haiducesc” şi că mare parte dintre membrii Guvernului Grindeanu se vor regăsi în noul executiv pe care îl va propune alianţa de guvernare.

Ca răspuns, Grindeanu l-a numit, pe 16 iunie, pe Victor Ponta, în funcţia de secretar general al Guvernului. Tot el a trimis către Administraţia Prezidenţială propunerile de numire, ca interimari, a lui Augustin Jianu în funcţia de vicepremier, ministru al Dezvoltării Regionale, şi a sa în funcţia de ministru al Afacerilor Interne.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a anunţat, pe 22 iunie, că la Cabinetul premierului au fost depuse 20 de cereri de retragere a demisiei de către miniştrii Executivului Grindeanu. Ea i-a enumerat pe cei care au depus cererile de retrage a demisiei până la momentul conferinţei de presă: Dunca, Petrescu, Meleşcanu, Dobre, Shhaideh, Birchall, Daea, Plumb, Bodog, Petcu, Păstîrnac, Tudose, Petcu, Năstase, Cuc, Leş,Toader, Ilie,Gavrilescu şi Ştefan.

Vizite externe ale premierului Grindeanu

Premierul Grindeanu a efectuat în perioada 17-18 februarie o vizită la Bruxelles. A avut întrevederi cu Jean-Claude Juncker, cu Donald Tusk şi Frans Timmermans. El i-a asigurat pe partenerii din instituţiile europene că lupta împotriva corupţiei, implicarea şi consolidarea rolului României în UE sunt obiective prioritare ale Guvernului.

Câteva săptămâni mai târziu, Grindeanu a revenit la Bruxelles, de data aceasta la reuniunea PES, unde a avut discuţii cu cancelarul austriac, Christian Kern, cu preşedintele Franţei, Francois Hollande, şi cu premierul Italiei, premierul Cehiei, premierul Suediei.

În perioada 3-4 mai, premierul a efectuat o vizită la Ierusalim, în Israel, unde a avut întrevederi cu preşedintele Statului Israel, Reuven Rivlin, cu premierul Beniamin Netanyahu şi cu Patriarhul grec-ortodox al Ierusalimului, Theophilos al III-lea. Pe agendă s-au mai aflat vizitarea Muzeului Memorialul Martirilor şi Eroilor Holocaustului “Yad Vashem”, Bisericii Sfântului Mormânt şi Zidului Plângerii, din Ierusalim.

Pe 8 şi 9 mai, Grindeanu s-a aflat la Viena, unde a avut o întrevedere cu cancelarul Austriei şi a participat la masa rotundă organizată de Camera Economică a Austriei.

Sorin Grindeanu a efectuat şi o vizită de lucru la Paris, în 7-8 iunie. S-a întâlnit cu omologul său francez, Edouard Philippe şi a participat la ceremonia de aderare a României la Agenţia pentru Energie Nucleară a OCDE (NEA).

Pe 12 iunie, premierul a mers la Zagreb unde s-a întâlnit cu preşedintele Croaţiei, Kolinda Grabar şi cu prim-ministrul Andrej Plenkovic.

Întrevederi în România cu înalţi oaspeţi externi

În mandatul său, Sorin Grindeanu a primit la Palatul Victoria mai mulţi omologi – pe premierul maltez, Joseph Muscat, prim-ministrul Georgiei, Giorgi Kvirikashvili, premierul estonian Juri Ratas, şi pe şeful Executivului din Marele Ducat de Luxemburg, Xavier Bettel.

La 23 martie 2017, a avut loc, la Piatra Neamţ, cea de-a treia şedinţă comună a guvernelor României şi Republicii Moldova, condusă de premierul Grindeanu şi de omologul său, Pavel Filip. Principalele obiective ale reuniunii au vizat dezvoltarea cooperării bilaterale şi evaluarea stadiului proiectelor comune.

De asemenea, prim-ministrul l-a primit, pe 11 mai, la Palatul Victoria, pe preşedintele CE, Jean-Claude Juncker. Potrivit lui Grindeanu, pregătirile demarate de România în perspectiva preluării mandatului la Preşedinţia Consiliului UE în 2019 şi ridicarea MCV în acest orizont de timp, aderarea la Schengen şi adoptarea euro au fost principalele subiecte abordate în cursul întâlnirii.

Guvernul Grindeanu, picat la a doua moţiune de cenzură

Prima moţiune de cenzură a fost depusă împotriva Guvernului Grindeanu, la 1 februarie 2017, de către parlamentari PNL şi USR, pe tema adoptării de către Executiv a OUG 13. Intitulată “Guvernul Grindeanu – Guvernul sfidării naţionale.Nu legalizaţi furtul în România”, moţiunea a fost respinsă în Parlament la 8 februarie.

În ziua de 21 iunie 2017, a fost dezbătută şi votată moţiunea de cenzură ”România nu poate fi confiscată! Apărăm democraţia şi votul românilor!”. Documentul a fost iniţiat şi semnat de 223 deputaţi şi senatori ai PSD şi ALDE, fiind depus la 18 iunie împotriva Guvernului Grindeanu. Moţiunea a fost adoptată cu 241 de voturi ”pentru” şi 10 ”împotrivă”.

*** Guvernul Tudose – de la învestire până la adoptarea bugetului pentru 2018

Guvernul condus de Mihai Tudose a fost învestit pe 29 iunie de Parlament. Atunci, premierul a afirmat că România are nevoie de un Guvern “nerelaxat, aflat în stare de alertă, de preocupare, de efort permanent”.

Tot în Parlament, pe 18 decembrie, Tudose a afirmat că, la finalul anului, România va avea o creştere economică de 7%. Totuşi, din prima zi a mandatului său, Guvernul Tudose a generat controverse legate de domeniul finanţelor. Ministrul desemnat al Finanţelor, Ionuţ Mişa, a declarat după audierea sa în comisiile parlamentare de specialitate că Pilonul II de pensii se va desfiinţa. În aceeaşi zi, noul premier Tudose l-a contrazis.

Totodată, pe 11 iulie, la Bruxelles, în prima sa vizită externă în calitate de premier, Tudose a declarat că nu va fi introdus impozitul suplimentar pe cifra de afaceri. Această măsură s-a numărat printre mai multe propuneri anunţate public, dar care nu au fost implementate. Printre acestea s-au mai numărat impozitul pe gospodărie şi taxa de solidaritate.

** Principalele măsuri ale Guvernului Tudose

Măsuri economice şi sociale

În 8 noiembrie, Guvernul a adoptat o OUG prin care a modificat Codul fiscal. S-a decis trecerea, începând de la 1 ianuarie 2018, a contribuţiilor sociale de la angajator la angajat şi diminuarea impozitului pe venit de la 16% la 10%.

O altă măsură a vizat instituirea plăţii defalcate a TVA. Potrivit unei ordonanţe din 30 august, această măsură va fi obligatorie de la 1 ianuarie 2018.

Pe 8 noiembrie, Executivul a adoptat o OUG potrivit căreia indemnizaţia minimă de creştere a copilului se va majora, de la 1 ianuarie 2018, la 1.250 de lei, faţă de 1.233 de lei, cât este în prezent. Potrivit aceleiaşi OUG, începând cu 1 iulie 2018, va creşte pensia minimă de la 520 de lei la 640 de lei şi punctul de pensie de la 1.000 de lei la 1.100 de lei. Actul normativ mai prevede reducerea procentului de plată către Pilonul II de pensii, de la 5,1% la 3,75%.

Totodată, pe 29 noiembrie, Guvernul a adoptat o hotărâre privind majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la 1.900 lei, începând cu 1 ianuarie 2018.

Pe 4 august, Executivul a adoptat o OUG care stabileşte că pensiile de serviciu nu se vor mai majora, anual, prin raportare la creşterile salariale, ci doar în funcţie de coeficientul de inflaţie, aşa cum se procedează, în prezent, în cazul pensiilor reglementate de Legea 263/2010. Actul normativ mai prevede că valoarea netă a pensiei de serviciu nu va mai putea depăşi media soldelor/ salariilor nete cuprinse în baza de calcul a pensiei.

În aceeaşi zi, Guvernul a modificat, printr-o ordonanţă de urgenţă, OUG 111/2010 privind indemnizaţia pentru creşterea copilului, stabilind o limită maximă de 8.500 lei lunar.

Au fost aprobate şi mai multe măsuri menite să ajute persoanele cu dizabilităţi, care au vizat debirocratizare, scutiri de la plata contribuţiei datorate în centrele rezidenţiale, introducerea îngrijirii la domiciliu. Guvernul a decis şi majorarea valorii sprijinului financiar pentru persoane cu dizabilităţi începând cu 1 ianuarie 2018.

De asemenea, au fost aduse modificări Codului Muncii pentru combaterea muncii la negru, iar Inspecţia Muncii a primit noi atribuţii.

Pe 28 decembrie, în ultima şedinţă de Guvern din 2017, au fost luate o serie de măsuri pentru menţinerea statutului fiscal special pentru angajaţi din domeniul IT, cercetare-dezvoltare, persoane cu dizabilităţi şi sezonieri. Astfel, Guvernul a aprobat declanşarea procedurilor necesare pentru instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru întreprinderile cu angajaţi ce beneficiază de scutiri la plata impozitului pe venit, astfel încât să se menţină acest statut fiscal special, iar salariile nete pentru salariaţii din această categorie să nu fie diminuate în contextul transferului contribuţiilor aferente angajatorului către angajat, începând cu 1 ianuarie 2018.

În aceeaşi şedinţă de Guvern, a fost aprobată o OUG care prelungeşte cu şase luni termenul de intrare în vigoare a normei privind efectuarea plăţii obligaţiilor fiscale administrate de organul fiscal central într-un singur cont unic, respectiv de la 1 ianuarie 2018 la 1 iulie 2018.

Sănătate şi educaţie

Pe 9 august, Guvernul a adoptat proiectul de lege privind organizarea şi finanţarea activităţii de vaccinare a populaţiei. Se instituie obligaţia vaccinării copiilor cu vaccinurile prevăzute în Calendarul Naţional de Vaccinare şi cu cele administrate în situaţii epidemiologice speciale întregii populaţii sau unor grupuri de populaţie. Guvernul a decis şi trecerea Institutului Cantacuzino în subordinea Ministerului Apărării, pentru a redeveni funcţional.

Pe 14 decembrie, Guvernul a adoptat o OUG prin care s-a reglementat majorarea limitei de vârstă de la 7 la 16 ani pentru copiii ai căror părinţi beneficiază de dreptul de concediu medical şi de indemnizaţia de îngrijire a copilului bolnav. De asemenea, a fost clarificată lista afecţiunilor grave pentru care se acordă acest concediu medical şi modalitatea de transmitere a documentelor pentru părinţii care însoţesc copiii la tratament în spitale din străinătate.

Printr-o altă OUG din 14 decembrie, s-a suspendat temporar, pentru o perioadă de până la doi ani, începând cu 1 ianuarie 2018, obligaţia de plată a taxei de clawback pentru deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor derivate din sânge uman sau plasmă umană.

Totodată, şeful Executivului a anunţat pe 18 decembrie, în Parlament, că în acest an au fost modernizate şi extinse 17 spitale publice, a fost alocată o sumă de 100 milioane de lei în aparatură medicală pentru 22 de spitale, au fost acordate 66 milioane de euro pentru unităţile de primiri urgenţe, au fost dotate ambulatoriile cu aparatură de 230 milioane de euro, au fost achiziţionate 277 de maşini de anestezie pentru blocurile operatorii din 50 de unităţi sanitare şi au fost angajate cheltuieli pentru achiziţionarea vaccinurilor de 289 milioane lei, de 3 ori mai mult faţă de 2016.

În educaţie, potrivit premierului, 2017 a fost primul an când toţi copiii au manuale şcolare la timp. Totodată, a fost aprobată Legea manualului şcolar.

Apărare şi securitate

În acest an s-au făcut mai multe demersuri pentru revitalizarea industriei de apărare. Guvernul a decis să coopereze cu mari companii de armament, precum Bell Helicopters Textron şi Lockheed Martin Global Inc. De asemenea, este în curs de implementare un proiect care vizează înfiinţarea unei societăţi mixte între Rheinmetall Landsysteme GmbH (Germania) şi Uzina Automecanica Moreni-filială a ROMARM.

Totodată, a fost semnat Memorandumul de înţelegere şi Acordul de cooperare pentru transfer de tehnologie între General Dynamics European and Systems şi Uzina Mecanica Bucureşti pentru producerea vehiculelor blindate.

Pe 8 noiembrie, Guvernul a aprobat şi proiectul de lege cu privire la achiziţionarea a şapte sisteme de rachete sol-aer PATRIOT şi a echipamentelor aferente, în valoare totală de circa 3,9 miliarde USD fără TVA.

Administraţie publică, interne şi situaţii de urgenţă

Guvernul a demarat auditarea posturilor din administraţia centrală, până la sfârşitul anului fiind suspendată ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante. Potrivit Executivului, acest audit este “unul dintre pilonii planului de raţionalizare a cheltuielilor publice”.

Au fost luate şi măsuri pentru reducerea deficitului de personal, prin suplimentarea locurilor din şcolile de agenţi şi subofiţeri, urmând ca anual să fie pregătit un număr dublu de absolvenţi în şcolile MAI. De asemenea, a fost redusă perioada de şcolarizare în şcolile de agenţi de poliţie şi subofiţeri, de la 2 ani la 1 an.

Totodată, cuantumul brut al salariilor poliţiştilor a crescut cu 10% şi cu 15% pentru personalul civil, iar salariile angajaţilor din penitenciare au crescut cu 10%.

Pe de altă parte, au fost identificate surse de finanţare de 600 milioane de euro pentru dotarea sistemului de intervenţii în caz de urgenţă. IGSU a fost desemnat să realizeze şi achiziţia centralizată de autospeciale/ambulanţe pentru Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare. De asemenea, s-au pus bazele Sistemului de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă “RO-ALERT”.

Justiţie

În perioada mandatului Guvernului Tudose, ministrul Tudorel Toader a făcut public pachetul de modificare a legilor justiţiei. Ulterior, modificarea legilor justiţiei a fost asumată de Parlament. Pe 27 noiembrie, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Heather Nauert, afirma că “Statele Unite constată cu îngrijorare că Parlamentul României ia în considerare o legislaţie ce ar putea submina lupta împotriva corupţiei şi slăbi independenţa sistemului judiciar în România”. Această legislaţie, “propusă iniţial de Ministerul Justiţiei, ameninţă progresul pe care România l-a făcut în ultimii ani de a construi instituţii judiciare puternice, protejate de interferenţa politică”, susţinea Nauert. Totodată, Statele Unite îndemnau Parlamentul să respingă propunerile care “slăbesc statul de drept şi pun în pericol lupta împotriva corupţiei”.

Pe 15 noiembrie, Guvernul a adoptat un proiect de lege pentru modificarea Legii 286/2009 privind Codul penal, a Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală şi a altor acte normative. Conform Executivului, proiectul de lege a avut în vedere punerea legislaţiei în acord cu prevederile Constituţiei, aşa cum au fost acestea interpretate prin 13 decizii ale Curţii Constituţionale. Au fost propuse intervenţii punctuale asupra Legii privind protecţia martorilor, a Legii privind medierea şi organizarea profesiei de mediator şi a Legii privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Pe 29 noiembrie, ministrul Toader a anunţat că în Guvern a fost aprobat memorandumul privind situaţia amplasamentului “Esplanada” din Capitală, în vederea dezvoltării Cartierului Justiţiei. După o săptămână, el a anunţat că Guvernul a adoptat şi un memorandum privind construirea a două penitenciare în Prahova şi Buzău.

Fonduri europene şi agricultură

Pe 31 iulie, premierul Tudose l-a lăudat pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, precizând că este unul dintre cei mai eficienţi miniştri şi că, în materie de absorbţie de fonduri europene, acesta este ‘premiantul Europei’.

Pe 18 decembrie, premierul Tudose a anunţat că Guvernul şi-a îndeplinit angajamentul luat anul acesta în privinţa atragerii de fonduri europene, precizând că sunt depuse la Bruxelles acte pentru plăţi de 5,2 miliarde de euro.

Moţiuni

Guvernul Tudose s-a confruntat pe 23 noiembrie cu prima moţiune de cenzură în Parlament, care a fost însă respinsă. Prin această moţiune intitulată “PSDragnea, în campanie mumă, la putere ciumă”, PNL şi USR au solicitat retragerea încrederii acordate Guvernului, pentru a se opri “distrugerea economiei”, “atacul la Justiţie” şi scoaterea României din UE.

Pe 5 septembrie, PNL şi USR au depus la Camera Deputaţilor o moţiune simplă pe justiţie, intitulată “PSD stăpânul justiţiei?! Chiar aşa…”, care a fost respinsă. Totodată, PNL a cerut demisia ministrului Educaţiei, Liviu Pop, prin moţiunea simplă “O Românie fără educaţie de calitate este o Românie săracă”, care a fost respinsă pe 18 septembrie de Senat. Şi moţiunea simplă iniţiată de PNL şi USR pe tema infrastructurii de transport a fost respinsă pe 4 octombrie de plenul Camerei Deputaţilor.

Pe 11 octombrie, Camera Deputaţilor a respins moţiunea “PSD dăunează grav sănătăţii”, depusă de PNL, USR şi PMP, iar pe 6 noiembrie, moţiunea simplă “‘Finanţista ministrului Mişa, un film prost despre faliment, cu acces gratuit”, iniţiată de senatorii PNL, PMP şi USR, a fost respinsă.

Pe 7 noiembrie, PNL a depus moţiunea simplă “România în beznă, PSD şi ALDE fură curent”. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a decis, însă, retragerea sa de pe ordinea de zi, cerând iniţiatorilor corectarea textului. Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a criticat decizia privind retragerea moţiunii şi a anunţat că documentul va fi redepus în fiecare şedinţă de plen.

Remanieri în Guvernul Tudose

Pe 5 septembrie, Adrian Ţuţuianu a anunţat că i-a lăsat premierului demisia sa de la conducerea Ministerului Apărării, invocând “proasta comunicare” pe subiectul plăţii sumelor aferente soldelor/ salariilor din MApN. În aceeaşi zi, şeful Executivului a declarat că a acceptat demisia şi că a trimis la Cotroceni propunerea ca vicepremierul Marcel Ciolacu să ocupe interimar funcţia rămasă vacantă. Pe 12 septembrie, conducerea PSD l-a validat pe senatorul Mihai Fifor, ministru al Economiei, pentru funcţia de ministru al Apărării. Ca ministru al Economiei a fost propus deputatul PSD Gheorghe Şimon. Cele două propuneri au fost acceptate de preşedintele Iohannis.

Pe 9 octombrie, premierul Tudose a anunţat că doreşte să facă o “miniremaniere guvernamentală”, cauzată de existenţa unor miniştri “cu probleme penale” şi de “lipsa de performanţă” a altora. Premierul a precizat că nu poate spune că se află “într-un moment fericit” al relaţiei sale cu preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

Pe 12 octombrie, la finalul şedinţei CExN al PSD, Dragnea a anunţat că ministrul Dezvoltării Regionale, Sevil Shhaideh, şi ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, au anunţat decizia de a demisiona pentru că nu vor să pună sub semnul întrebării posibilitatea ca PSD să rămână la guvernare. Dragnea a precizat că şi ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, şi-a prezentat demisia în şedinţa CExN.

În aceeaşi zi, preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a afirmat că partidul său a luat o decizie prin care sprijinul politic pentru ministrul Viorel Ilie este menţinut şi, drept urmare, ALDE nu este de acord cu demisia sau demiterea acestuia pentru o motivaţie legată de cercetarea DNA.

Pe 13 octombrie, Liviu Dragnea a declarat că propunerile de miniştri pentru Dezvoltare Regională şi vicepremier – Paul Stănescu, Transporturi – Felix Stroe şi Fonduri Europene – Marius Nica au fost votate în unanimitate de CExN al partidului, menţionând că rămânerea în funcţie a ministrului pentru relaţia cu Parlamentul, Viorel Ilie, a fost o decizie politică a ALDE. Decretele privind numirea noilor miniştri au fost semnate ulterior de şeful statului.

Rectificările bugetare

Prima rectificare a bugetului pe 2017 a fost aprobată pe 13 septembrie de Guvern, în condiţiile înregistrării unei creşteri economice de 5,8% pe primul semestru, ceea ce a determinat o creştere a PIB cu 21,9 miliarde lei, conform estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză, de la 815,2 miliarde lei la 837,1 miliarde lei. Executivul a anunţat atunci că deficitul bugetar s-a menţinut la 2,96% din PIB, potrivit metodologiei cash, precizând că toate instituţiile publice au asigurate integral fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare.

A doua rectificare bugetară a fost adoptată pe 15 noiembrie, cu încadrarea în deficitul bugetar de 2,96% din PIB şi având în vedere datele ce argumentează posibilitatea unei creşteri economice de 6,1%. Executivul a precizat că această rectificare asigură fonduri suplimentare pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti în favoarea cadrelor didactice din preuniversitar, finanţarea sistemului de protecţie a copilului şi plata drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, plata pensiilor militare şi a unor drepturi salariale personalului medical, finanţarea programelor de sănătate.

Bugetul pentru 2018

Pe 6 decembrie, Guvernul a adoptat proiectul de buget pentru 2018, având ca priorităţi sănătatea, educaţia şi investiţiile. Bugetul este construit pe o creştere economică de 5,5%, o inflaţie medie anuală de 3,1%, un curs mediu de 4,55 lei/euro şi un câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht. În buget sunt prevăzute venituri estimate de 287,5 miliarde lei, cu 30,9 miliarde lei mai mari faţă de 2017, fiind pentru prima dată când PIB-ul României va depăşi nivelul de 200 miliarde euro. De asemenea, Guvernul a alocat, pentru al doilea an consecutiv, 2% din PIB pentru apărare şi 53 milioane lei pentru majorarea capitalului operatorilor economici din industria de apărare. În ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, Guvernul şi-a propus ca în 2018 să atragă 6,3 miliarde euro.

Vizite externe şi întâlniri cu parteneri strategici

Pe 11 iulie, la Bruxelles, în prima sa vizită externă în calitate de premier, Mihai Tudose s-a întâlnit cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, cu preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şi cu comisarul european Corina Creţu. Şeful Executivului i-a asigurat pe oficialii europeni de stabilitatea României, de predictibilitate în privinţa sistemului financiar-fiscal şi de faptul că ţara noastră va rămâne în ţinta de deficit asumată de 3%.

Pe 21 iulie, premierul Tudose a efectuat o vizită la Chişinău, unde a declarat că România va rămâne un avocat al Republicii Moldova pe plan internaţional. El s-a întâlnit cu omologul moldovean Pavel Filip şi cu preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Andrian Candu.

Totodată, premierul Tudose a participat la două cvadrilaterale România-Bulgaria-Grecia-Serbia, la Varna (3 octombrie) şi la Belgrad (8-9 decembrie). La Varna, Tudose a declarat că cele patru ţări pot să devină un centru de securitate energetică pentru această zonă a Europei, iar la Belgrad premierul român a spus că integrarea Serbiei în UE o fac România, Bulgaria şi Grecia prin infrastructură comună, dezvoltare economică şi schimburi culturale.

Pe 24 august, la Bucureşti, prim-ministrul Tudose s-a întâlnit cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi a declarat că vizita lui oaspetelui francez este extrem de importantă pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale, îndeosebi în domeniul economic, şi pentru consolidarea cooperării în plan european.

De asemenea, premierul Tudose s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pe 9 octombrie, la Bucureşti. Tudose a precizat că a avut cu Stoltenberg “o discuţie foarte bună” în ceea ce priveşte prezenţa României în structurile NATO şi dezvoltarea capabilităţilor româneşti în industria de apărare.

 

AGERPRES

Categoria: Politica