REPORTAJ AGERPRES: Ucraina, țara în care cel mai important obiectiv al cetățenilor este războiul… împotriva corupției

REPORTAJ AGERPRES:  Ucraina, țara în care cel mai important obiectiv al cetățenilor este războiul… împotriva corupției

Ucraina va primi de la Comisia Europeană circa 50 de milioane de euro în cadrul unui program crucial pentru sprijinirea inițiativelor anticorupție în această țară, a anunțat comisarul european pentru politica de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, în cadrul unei vizite la Kiev care a marcat 100 de zile de la instalarea, în aprilie, a noului guvern ucrainean condus de Volodymyr Groisman.

„Acest program va furniza asistență pentru toți actorii implicați activ în lupta anticorupție: noile instituții anticorupție, parlament, societatea civilă și media”, a spus Hahn, la începutul acestei săptămâni, care a remarcat progresele realizate de Kiev în ultimele luni, instituțiile din domeniu devenind operaționale.

Lupta împotriva corupției și reforma sistemului judiciar conduc de altfel de departe topul priorităților societății ucrainene, peste jumătate dintre cetățeni (circa 60 %) situându-le în sondaje pe primele două poziții, a indicat într-o întâlnire cu mai mulți jurnaliști din Uniunea Europeană, Vadim Miskyi, reprezentantul unei coaliții a societății civile (The Reanimation Package of Reforms — RPR).

Aceasta reunește peste 300 de experți și 65 de organizații neguvernamentale și are ca priorități independența justiției, reforma administrației publice, a Constituției și, nu în ultimul rând, a legislației electorale.

Într-o cercetare a Fundației pentru Inițiative Democratice din Ucraina, prezentată de RPR jurnaliștilor străini, cele două teme amintite se află pe primele poziții în topul priorităților cetățenilor, la mare distanță față de subiecte precum armata și apărarea — domeniu considerat a cincea prioritate sau definirea statutului Donbasului — prioritate aflată pe poziția a opta.

Reprezentanții societății civile notează progresele făcute în domeniul legislației anticorupție, al finanțării partidelor politice, al transparentizării finanțelor publice și a surselor de finanțare a media și propun angajarea de noi judecători și procurori după modelul folosit la crearea patrulelor de poliție, cu personal integral nou angajat, fapt care a arătat o „incredibilă creștere a încrederii publice în poliție”.

„Nu sprijinim recertificarea actualului personal (din instanțe și parchete), ci reangajarea ca măsură de restabilire a încrederii în instituțiile de aplicare a legii „, spune societatea civilă, a cărei poziție nu pare a fi împărtășită de Comisia Europeană.

„Cred că este clar că această țară nu are nevoie de atât de mulți judecători, ci de judecători bine pregătiți, bine instruiți. Dar în această privință urmărim recomandările Comisiei de la Veneția și cred că e clar că într-o țară cu un istoric ca Ucraina nu ar avea sens și probabil ar fi nedrept să concediem toți judecătorii. Ceea ce e necesar este ca sistemul să fie primenit și să fie luate în considerare calitățile individuale ale fiecărui judecător sau procuror”, a declarat, într-o conferință de presă la Kiev, comisarul european pentru politica de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn.

El a spus că, în Ucraina, corupția afectează în general toate domeniile.”În cuvintele, cred, ale precedentului prim-ministru, corupția a fost „democratizată” sau „descentralizată””, își amintește zâmbind Hahn, care adaugă că nu este vorba doar despre corupția la nivel național, ci și de cea la nivel regional și local.

Comisarul european pentru extindere amintește și de cele 6-7 încercări din parlamentul ucrainean de introducere a declarațiilor electronice pentru averile politicienilor și subliniază că motivul principal pentru care unele companii nu vin să investească în Ucraina este corupția.

Același fenomen este reclamat și de mediul de afaceri din Ucraina. Într-o cercetare din prima jumătate a anului 2016 privind atractivitatea investițiilor, prezentată jurnaliștilor din țările UE de European Business Association (EBA), lupta împotriva corupției este de asemenea pe primul loc între prioritățile care ar trebui să stea în atenția noului cabinet.

Peste 90% dintre investitori se declară nemulțumiți de progresele din domeniul reformării instanțelor și cel al luptei împotriva corupției.

Aceasta deși, inclusiv în cadrul realizării cerințelor UE pentru eliminarea vizelor, Ucraina a creat în ultima perioadă mai multe instituții anticorupție.

Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU), condus de Artem Sytnyk, este doar una dintre noile structuri de procurori pentru combaterea corupției. NABU a fost creat în aprilie 2015 și are ca obiectiv combaterea corupției în eșaloanele de vârf ale puterii de la Kiev.

Directorul NABU le-a precizat marți, la Kiev, jurnaliștilor străini că a fost anul trecut în România pentru a studia experiența colegilor români de la Direcția Națională Anticorupție.

„Colegii români au avut la dispoziție mai mult timp pentru a-și dezvolta instituția. Ei au început să furnizeze primele cazuri după trei ani de la înființare și au avut rezultate importante, vizibile, după 5-7 ani de activitate”, a subliniat șeful Biroului Național Anticorupție al Ucrainei, Artem Sytnyk, care declara, în septembrie 2015, după vizita efectuată la București că „experiența României confirmă că înființarea unui Birou Național este un important pas în combaterea corupției”.

Tot în acest sens, Ucraina a permis reprezentanților societății civile să creeze, ca și concept, și să implementeze unul dintre cele mai transparente sisteme online de achiziții publice din Europa, denumit ProZorro, și considerat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare ca un model recomandat pentru reforma e-achizițiilor.

„Cel puțin 2,2 miliarde de dolari pe an erau pierderile cauzate de corupție și limitarea competiției”, spune unul dintre inițiatorii proiectului ProZorro, fost activist din societatea civilă și actual director al instituției de achiziții de stat, Yuriy Bugay.

El subliniază că actualul sistem este total transparent, deschis participanților, pe principiul „oricine vede orice”, și arată rezultatele proiectului pilot în primul an: 132.000 de oferte, 6.440 autorități contractante, 21.272 furnizori și mai mult de 12% economii provenite ca urmare a noilor proceduri.

La începutul acestei luni, premierul ucrainean, prooccidentalul Volodymyr Groisman, s-a declarat, într-un interviu acordat mai multor publicații germane, ‘convins’ că țara sa va deveni în următorii zece ani membră a UE, chiar dacă procesul de extindere a UE pare puternic afectat după Brexit.

Volodymyr Groisman a fost numit în fruntea guvernului ucrainean în aprilie, înlocuindu-l în această funcție pe Arseni Iațeniuk, criticat pentru lentoarea reformelor și pentru scandaluri de corupție.

Ucraina, care din 2014 are un Acord de asociere cu UE, trebuie să-și ‘armonizeze standardele cu cele ale UE’, a mai subliniat Groisman, citat de AFP, care a promis în timpul învestiturii sale că va ‘accelera reformele europene’ și va manifesta ‘toleranță zero față de corupție’, care subminează Ucraina.

‘S-au întâmplat multe lucruri, mai ales în lupta împotriva corupției’, a insistat el, în condițiile în care Ucraina a adoptat la începutul lui iunie o reformă a sistemului judiciar pentru a-l face mai conform practicilor occidentale.

Aceste reforme sunt considerate vitale pentru reluarea unui program de ajutor financiar internațional care să-i permită economiei ucrainene, pradă unei grave crize, să se mențină pe linia de plutire.

Aceleași reforme sunt și parte a procesului de eliminare a vizelor pentru ucrainenii care doresc să călătorească în UE.

Aflat luni la Kiev, comisarul european pentru politica de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, se declara „foarte încrezător” că o decizie privind liberalizarea vizelor ar putea fi luată la începutul toamnei.

„Decizia finală, în termeni de a garanta această liberalizare a vizelor, este acum la nivelul Parlamentului și al Consiliului European, dar cred că o asemenea decizie ar putea fi luată cel mai târziu în luna octombrie”, spunea Hahn.

De cealaltă parte, vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euro-atlantică, Ivanna Klympush-Tsyntsadze, sublinia tot în această săptămână, marți, într-o întâlnire cu presa străină, la Kiev, că țara sa privește cu îngrijorare „tergiversarea deciziei” UE privind liberalizarea vizelor și afirma că Ucraina a îndeplinit toate condițiile pentru ca acest lucru să se întâmple.

„Au fost, incredibil, 140 de puncte precise privind obligațiile, care au fost îndeplinite de Ucraina. Iar ca răspuns la aceasta, procesul este în continuare tergiversat și prelungit, se adaugă măsuri. Înțelegem că aceste mecanisme, mai puternice, de suspendare (a vizelor — n. red.) de către UE nu sunt îndreptate împotriva Ucrainei, ci se aplică tuturor statelor care nu necesită vize. (…) Sper că UE își va îndeplini angajamentele odată cu ratificarea finală a Acordului de Asociere; vreau să reamintesc tuturor că acesta a fost atât cauza, cât și rezultatul Revoluției Demnității (declanșată în noiembrie 2013, la Kiev, prin constituirea Euromaidanului, după ce președintele de atunci al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a refuzat sa semneze acordul de asociere cu UE, la Vilnius, și care a culminat în februarie 2014, când sute de ucraineni au fost împușcați mortal sau răniți pe Euromaidan — n.red); noi l-am semnat și l-am ratificat, ca rezultat al Revoluției Demnității, când oamenii și-au pierdut viața luptând împotriva unui regim care nu a îndrăznit să semneze acest acord cu UE”, a spus ea.

Monument închinat eroilor de pe Euromaidan

Vicepremierul Ivanna Klympush-Tsyntsadze mai susține că Ucraina a îndeplinit de asemenea cerințele „și chiar depășit așteptările FMI”.

„Guvernul a adoptat un plan de acțiune foarte clar până la sfârșitul acestui an, cu repere bine stabilite. Am alocat, în același timp cu creșterea rezervelor, 5% din PIB pentru securitate și apărare, un fapt fără precedent. Asta fiindcă nu trebuie doar să finanțăm armata, ci să o reconstruim, deoarece a fost distrusă în mod deliberat sub regimul Ianukovici”, a explicat aceasta.

Ea a amintit în context că Ucraina se confruntă cu un conflict sângeros în estul teritoriului său, conflict care, de la declanșarea lui în aprilie 2014, a făcut circa zece mii de morți și a precizat că țara sa trebuie să se concentreze nu doar pe capacitatea de a supraviețui, ci și de a se apăra și dezvolta.

„Există suficiente semne că Rusia dorește mai mult decât să sperie și să distrugă Ucraina. Mai întâi, ideea era să fie distrusă Ucraina; nu s-a reușit. Cred că acum ideea lui Putin este să demonstreze că Ucraina este un stat eșuat, iar noi ne străduim foarte mult să ne onorăm angajamentele ca guvern, ca societate și ca popor care își cunoaște valorile”, a mai spus vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euro-atlantică, Ivanna Klympush-Tsyntsadze.

Coroane de flori pe Euromaidan

Kievul și Occidentul acuză Rusia că îi susține militar pe separatiștii proruși, acuzație respinsă de Moscova. În pofida instaurării mai multor armistiții, confruntări sângeroase au loc cu regularitate de-a lungul liniei frontului.

Conflictul a făcut 9.400 de morți și a obligat 1,5 milioane de oameni să ia calea exilului.

Documentarea pentru acest reportaj AGERPRES a fost realizată la Kiev cu sprijinul Comisiei Europene — DG Neighbourhood&Enlargement, prin intermediul European Journalism Centre (EJC).

Categoria: REPORTAJ