Rămășițele zilei: Un stadion numit dorință… electorală

Rămășițele zilei: Un stadion numit dorință… electorală

Știu, e vorba de un ”Tramvai numit dorință”, o piesă de teatru scrisă de Tenessee Wiliams, ecranizată și jucată de Marlon Brando și Vivien Leigh. Mda, despre dorințe e povestea, despre dorințe, cât mai ales despre putințele de-a îndeplini acele dorințe. Știu, știu foarte bine stadionul municipal, acum ”Jean Pădureanu”, însă, vă spun, uneori, uneori îmi este greu, tot mai greu, să pun între ghilimele numele unor oameni pe care i-am cunoscut bine, cu care am vorbit atât de multe lucruri, așadar, stadionul care poartăm numele lui nea Jean, a devenit obiectul, arena unde se vor înfrunta viitorii candidați pentru primăria Bistrița. Hamletiana întrebare: To be, or not to be, that is the question: Whether ‘tis nobler in the mind to suffer. The slings and arrows of outrageous fortune, se transformă în electoral dilemă: Îl dărâmăm sau nu îl dărâmăm? Ideea a venit pe filiera viceprimarului Cristian Niculae, cu o continuare care e mai important ca orice altă teorie: că se va face altul mai jos, altul mai trainic și mai frumos. Lait motiv electoral, stadionul, care este o construcție aflată în stadiu terminal, metastazele fiind evidente și dureroase, s-a transformat într-o țintă piept cu cercuri numărul 4, pentru ăia care au făcut armata, fiind disputat de toți virtualii candidați. Turc spune că nu va fi dărâmat niciodată, Niculae își bazează o bună parte de campanile tot pe el și pe viitorul stadion din Wonderland, iar în ecuația electorală a venit și Doris Rai, acum cu postări care mie îmi miroase a testare a pieței politice: avem un stadion, ce facem cu el, eu am și soluții. Vom vedea, dar Doris e un personaj care întodeauna a știu ce a vrut. Bun… Am plecat de la tramvai și am ajuns la stadionul bietului nea Jean și vă spun ceva care este singurul lucru cert: stadionul devine o ruină cu fiecare zi trecută, așa că, puțină grabă nu strică nimănui, mai ales că aialaltă poveste cu masa credală a defunctei Glorii și lichidatorul Urs este cât se poate de interesantă, dar, o spun altădată, mai ales că drumul spre iad e pavat cu bune intenții. Sigur, cu raiul vom mai vedea…

Categoria: EDITORIAL