Rămășițele zilei: Luni, înainte de tăcerea lui Iuda

Rămășițele zilei: Luni, înainte de tăcerea lui Iuda

Vă propun pentru aceste zile din Săptămâna Patimilor câte un text mai puțin obișnuit între cele scrise până acum. Mai mult, ilustrația, desenele sunt și ele creație proprie, urmând ca la finele acestei săptămâni să le dăruiesc unor oameni, ele reprezentând un gând desenat al fiecăreia din aceste zile.
Luni, înainte de Iuda, slujba de astăzi fiind dedicată lui Iosif, vândut de frații săi pe 30 de arginți în Egipt. Nimic nu e la voia întâmplării, iar aparențele înșeală întodeuauna. Nu ai cum să fugi de ceea ce trebuie să ți să întâmple, așa cum nu ai cum să ieși din tine, dacă nu înțelegi și nu poți aprofunda relația cu Divinul, mno, cu Dumnezeu, așa cum nu îl văd gnosticii, ei fiind axați pe un plan existențial mistic mai înalt. Nimeni nu e perfect! Așa și cu Iuda nostru, fără de care nu se făcea nimic, hm, e greu, foarte greu să îți asumi ceea ce a făcut el, cu bună știință, în deplinitatea facultăților mintale. Iuda știa finalul, și al lui, dar și al tuturor celor aflați în preajma Nazarineanului în acele zile, povestea era déjà scrisă, ștreangul era pregătit, îl avea în buzunar. L-au demonizat, l-au aruncat pe geamul istoriei, doar că el știa predicțiile, știa că devine nemuritor. Zic că Iuda și-a asumat, împliniind Profețiile, toți cei 2.000 de ani de creștinism… Când I s-a făcut semnul, Iuda nu a dat înapoi, asta pentru că, peste vrerea lui Dumnezeu nu poate trece nimeni. Toate sunt programate, nu există întâmplare sau coincidență, doar victime colaterale. Istoria e cinică, personajele seamănă între ele, monștrii la fel, dictatorii aceiași, doar fețele lor se schimbă. Se poate spune că, de la Iuda încoace, toți trădătorii, milioanele de trădători din istorie, au trădat din foarte multe motive, multe dintre ele de oportunitate, altele egoiste, altele greu de înțeles. Singurul, Iuda, a trădat din dragoste și datorie…

Categoria: EDITORIAL