Radu Moldovan: “Când am venit la Consiliul Judeţean am găsit proiecte europene blocate”. Află despre ce proiecte este vorba şi de ce le-a blocat LIviu Rusu?

Radu Moldovan: “Când am venit la Consiliul Judeţean  am găsit proiecte europene blocate”. Află despre ce proiecte este vorba şi de ce le-a blocat LIviu Rusu?

Preşedintele PSD BN, Radu Moldovan, a vorbit în faţa celor 500 de social-democraţi bistriţeni care l-au reconfirmat pe această funcţie despre ceea ce au însemnat cei aproape 4 ani de mandate la conducerea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud. Potrivit celor spuse de Moldovan, investiţiile CJ în cei trei ani şi jumătate de mandat din bugetul propriu şi fonduri europene se ridică la 961 de milioane de lei, aproximativ 220 de milioane de euro. Radu Moldovan a explicat că a găsit proiecte europene blocate: “ Am găsit proiecte europene blocate care au fost începute de predecesorul meu, Gheorghe Marinescu, mai precis Depozitul ecologic, DJ 151, inclusiv investiţii pe POS Mediu infrastructură de apă şi canal. Pe DJ 151 nu se mai lucrase de un an, de asemenea la Depozitul de la Tărpiu ştim cum stăteau lucrurile”, a spus Radu Moldovan, criticile sale vizându-l pe ex-preşedintele LIviu Rusu.

Ce s-a întâmplat în urmă cu cinci aniŢ?
De ce apare numele lui Liviu Rusu în toate ecuaţiile politice ale Bistriţei-Năsăud? Fost preşedinte al CJ dar şi secretar general al PDL BN, Rusu a avut spre finalul mandatului său mai multe “chemări” la DNA, temele fiind variate şi vizând cele mai importante proiecte ale judeţului: DJ 151 şi Depozitul de la Tărpiu. O analiză a ceea ce se scria în presă în acele timpuri ne aminteşte de toate neajunsurile implementării proiectului care viza depozitul de la Tărpiu.
Gazeta de Bistriţa: “Un proiect este realizarea de centrul de management al deşeului integrat de la Tarpiu(n.r. realizat de IRIDEX), al doilea contract este de inchiderea gropilor rurale şi urbane (n. r – realizat de Bilfinger)şi al treilea este realizarea a cinci staţii de transfer şi cinci staţii de colectare din judeţul Bistriţa Nasaud (n. r. – construit de asemenea de IRIDEX). Acestea sunt trei lucrari mari de lucrari din acest sistem“, explica liderul proiectului de atunci, Vasile Moldovan.

Centrul de management al deşeurilor din Tarpiu este in valoare de peste 49 de milioane de lei.
Cel de-al treilea contract este cea de construire a staţiei de transfer in valoare de 14 milioane de lei. Valoarea totala este de 14 milioane şi aici se pierd 6 milioane, valoarea proiectului scazand la 8 milioane de lei. „Ca urmare a schimbarii echipamentelor se vor monta echipamentele noi, iar valoarea acestui proiect ramane disponibila ca economie pe contract. Cei 6 milioane raman la dispoziţie. Nu putem face alte lucrari cu acei bani. Se intorc la Uniunea Europeana şi la Guvern”, susţine managerul de proiect.
Dupa banii platiţi, centrul de management al deşeurilor din Tarpiu este finalizat peste 90%. „Sunt aproape ca şi 100% ca şi plaţi. Poate fi in jur de 98%”, a mai precizat in acea perioada Moldovan.
Proiectul staţiilor intermediare a suferit nişte modificari avand in vedere propunerile facute de catre primari in ADI in care au dorit sa fie schimbate nişte soluţii. Construirea staţiilor de transfer este 65% ca şi plata, dar fizic este catre 70% pentru ca s-a schimbat soluţiile punctelor de colectare. „Practic aici sunt finalizate lucrarile, dar tehnic situaţia s-a schimbat”, a mai adaugat managerul de proiect.
Tot atunci, fostului preşedinte I se reproşa faptul că judeţul ar fi pierdut 6 milioane de lei din fondurile europene datorita unui proiect greşit. Scenariul licitaţiei pentru centrul integrat de management al deşeurilor miroase a licitaţie trucata din mai multe motive.
Ce a spus Liviu Rusu, atunci?
„Legea permite negocierea unor lucrari care au avut caracter imprevizibil. Sigur, au fost situaţii imprevizibile şi proiectul, calculele de proiect şi legile care guverneaza desfaşurarea de astfel de activitaţi au permis sa se negocieze anumite lucrari care au avut caracterul de imprevizibil”, a spus la acea vreme, Liviu Rusu.
„Nu s-a cheltuit niciun leu in plus faţa de suma alocata prin proiect la aprobarea cererii de finanţare. Suntem in limita sumelor alocate chiar se realizeaza o economie per total de circa 3.000 de euro. Economiile au rezultat din licitaţiile organizate“, a declarat la acea vreme Vasile Moldovan, care ocupa la vremea respectiva funcţia de managerul de proiect, la jumatatea lunii noiembrie.
Cu toate acestea, Vasile Moldovan a recunoscut acum ca o parte a contractului a fost majorata cu 40%, recunoscand chiar el ca firmele au venit cu preţul foarte mic la licitaţii ca apoi preţul sa se majoreze.
„Valoarea contractului de la centru de management a crescut ca şi valoare, dar este sub limita valorii prevazuta prin proiect. Pentru ca la licitaţie au venit mai mulţi şi au venit cu un preţ destul de scazut, au ramas economii şi din acestea, ca urmare a unor situaţii imprevizibile. A existat o creştere in jur de 40%. Valorile sunt sub valoarea cuprinsa in proiect. Pana la 50% pot fi marite in cazul in care sunt constate de catre firma Eptisa, diriginta de şantier. Eptisa are ca dirigenţia de şantier şi lucrarile de apa de la Aquabis. Ei, deşi sunt supraveghetori la doua proiecte sunt intr-un singur sediu de anul trecut in decembrie”, explica cu cateva luni dupa declaraţia iniţiala Moldovan.

DUPĂ CINCI ANI: investiţii ale cj bn
INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ

Preşedintele Radu Moldovan a mai precizat că administraţia pe care o conduce a lucrat din greu pentru deblocarea tuturor acestor proiecte, lucrurile fiind cât se poate de vizibile, cel puţin la nivelul infrastructurii rutiere. În acest context, Moldovan a precizat că în timpul mandatului său, au fost modernizaţi 168 de km de drumuri judeţene, iar alţi 42 de km sunt în faza de proiectare tehnică, investiţiile totale ridicându-se la 160 de milioane de lei.

AMBULATORIU ŞI CASA GERMANĂ

„S-au făcut investiţii din fondurile proprii ale CJ la Spitalul Judeţean şi la instituţiile de protecţie a copilului de aproximativ de 1,5 milioane de euro, iar cu fonduri europene a fost dotat ISU Bistriţa-Năsăud cu 12 autospeciale, valoarea lor fiind de aproximativ 4 milioane de euro”. Radu Moldovan le-a cerut celor prezenţi în Teatrul de vară să nu uite de reabilitarea Casei Argintarului, actualul Centru German, cu 600.000 de euro, de gestiunea în sistem informatic a Registrului Agricol, două proiecte de 1,5 milioane de euro prin care 30 de comune au acces la aceste sisteme. De asemenea, el a amintit de amenajarea Complexului Muzeal, un proiect în derulare de 1,5 milioane de euro, dar şi la construirea unui nou sediu pentru Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei în care s-au investit 1,1 milioane de lei.
„Mai avem un proiect integral finaţat de CJ, modernizarea Cinematografului Dacia cu aproximativ 1 milion de euro, executat în proporţie de o treime. Sper ca, până la finalul mandatului să poată fi dat în folosinţă”. , a conchis Radu Moldovan.

Vom reveni.

Categoria: Administratie