Proiectele de modificare a Codurilor penale, adoptate de deputați: vezi care sunt principalele modificări

Proiectele de modificare a Codurilor penale, adoptate de deputați: vezi care sunt principalele modificări

Camera Deputaților a adoptat, miercuri, ca for decizional, proiectele pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală. Proiectele de modificare a Codului penal şi Codului de procedură penală au ajuns la vot în Cameră după ce Comisia Iordache a dat raport favorabil, în mare viteză. Deputaţii PNL, USR şi PMP au criticat, miercuri, în plen, modificările aduse Codurilor, anunţând că le vor contesta din nou la Curtea Constituţională, considerând că acestea „favorizează corupţii în acte publice”.

Proiectul legislativ pentru modificarea Codului de procedură penală a fost adoptat cu 181 de voturi „pentru”, 83 „împotrivă” și o abținere.

Proiectul de modificare a Codui penal a fost adoptat cu 180 de voturi „pentru”, 81 „împotrivă” și două abțineri.

Cele două proiecte au trecut cu ajutorul voturilor UDMR și ale minorităților.

Modificarea Codurilor penale a reintrat în procedura parlamentară după ce PSD a eșuat în demersul de adoptare prin ordonanță de urgență, acesta fiind unul dintre motivele schimbării din funcție a lui Tudorel Toader.

 

Comisia Iordache a adoptat în mare viteză raportul pe cele două proiecte de modificare a Codului Penal și a Codului de procedură penală. Teoretic, este vorba de modificari cerute de Curtea Constituţională. Opoziția acuză că toate modificările au fost făcute pentru a-l scăpa pe Liviu Dragnea de închisoare.

 

Printre modificările la Codul penal se numără abrogarea unuia dintre articolele de lege în baza cărora liderul PSD a fost condamnat în primă instanță, reducerea termenelor de prescripție și de denunț și abrogarea articolului privind neglijența în funcție.

 

Alte amendamente controversate, declarate însă constituționale, vizează interzicerea comunicărilor publice din dosare în timpul urmăririi penale şi a judecării, dar şi obligaţia ca reţinutului să i se dea, la cerere, întregul material probator. De asemenea, un denunţător poate beneficia de reducerea limitei de pedeapsă doar dacă face denunțul în cel mult un an de la data la care a aflat despre săvârşirea infracţiunii.

 

Prevederile controversate:

Reducerea termenelor de prescripţie a pedepselor. Termenele de prescripţie a răspunderii penale vor fi: de 8 ani faţă de 10 ani în legea în vigoare, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; şi de 6 ani în loc de 8 ani când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani.

Abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu.

Introducerea unui termen de un an în care se poate face un denunţ. „Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia”, se menţionează în proiect.

Interzicerea, în cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei, a comunicărilor publice şi a declaraţiilor publice, precum şi furnizarea altor informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autorităţilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca şi cum acestea ar fi vinovate, decât în cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte.

 

Categoria: EVENIMENT