„Privighetoarea” Bistriţei – Luisa Theodora Matheiu sau marele cântec de pe scena Gewerbevereinului

„Privighetoarea” Bistriţei – Luisa Theodora Matheiu sau marele cântec de pe scena  Gewerbevereinului

Istoria Bistriţei, un oraş vechi şi cu certe tradiţii culturale, vorbesc despre talente uriaşe care au dus numele urbei întemeiate de saşi în întreaga Europă. Un astfel de exemplu este cel al Luisei Theodora Matheiu, nimeni alta decât cel de al 4-lea copil al lui George Matheiu, (1869-1938), originar din Salva, fost coleg de clasă cu George Coşbuc la Gimnaziul din Năsăud, care a înfiinţat prima tipografie românească din Bistriţa, unde s-au tipărit numeroase volume şi periodice de prestigiu de la începutul secolului XX, printre care şi binecunoscuta „Arhiva Someşană”. Totodată, George Matheiu a fost, timp de peste 15 ani, preşedintele Reuniunii Meseriaşilor Români din Bistriţa şi membru de frunte în diferite comisii şi comitete locale şi zonale.

Despre Luisa Theodora Matheiu, scriitorul Virgil Raţiu, acum stabilit la Cluj, ne-a pus la dispoziţie o scrisoare „de aducere” aminte scrisă de Delia Tatiana Velescu, pe care o puteţi citi în cele ce urmează: „În orașul amintirilor mele, Bistrița, oraș care mi-a dăruit minunații ani ai copilăriei,  ai adolescenței, cu mulți ani în urmă, pe la începutul secolului XX, în 1904,  s-a născut cea care mi-a dăruit viață, cea care m-a iubit, m-a ocrotit și mi-a însoțit pașii în această lume, cu bucurii și dureri, cu lacrimi și suferințe, dar și cu fericire, cu dragoste, cu mari satisfacții și realizări.

Mama mea, Luisa Theodora Matheiu, s-a născut pe 9 noiembrie1904 la Bistriță, într-o dimineață când primii fulgi de zăpadă s-au așternut peste acest oraș plin de istorie, de oameni minunați, urmașii unei vechi cetăți, oraș de legendă. A fost cel de al 4-lea copil al lui George Matheiu, bunicul meu,  originar din Salva, care, s-a născut într-o zi de primăvara, la 6 aprilie 1863, pe când timid, soarele se strecura printre ultimii fulgi de zăpadă rătăciți printre razele lui, în mica odaie în care venea pe lume. A fost cel de al doilea copil al lui Ana și Gregore Matheiu, țărani descendenți din grăniceri.

Destinul, i-a hărăzit eternitatea. Eternitatea numelui, care a dăinuit peste timp, fiind primul tipograf român din Bistrița.

Luisa Theodora Matheiu, „Drușca”, așa cum a fost cunoscută la acea vreme, supranumită și „priveghetoarea Bistriței”,  datorită vocii ei, apreciată și aplaudată la concertele pe care le dădea pe scena Gewerbevereinului, acum Palatul Culturii, la balurile anuale ale breslelor și multe alte evenimente culturale, care a cântat, a dansat hora unirii și s-a bucurat împreună cu părinții, fratele și surorile ei, alături toată suflarea Bistriței,  pe 1 decembrie 1918, a părăsit această lume, pe 1 decembrie 1996, la 92 de ani.”

 

Delia Velescu s-a născut la Bistriţa, mama ei, Theodora-Luisa, fiind cel mai mic dintre copiii lui George Matheiu. În timpul ocupaţiei maghiare, împreună cu părinţii a plecat în refugiu la Turnu Măgurele, după care s-a întors în Bistriţa, la sfârşitul războiului. Ulterior, s-a stabilit la Bucureşti, unde a activat la Institutul de Studii şi Proiectări Îmbunătăţiri Funciare. A fost căsătorită cu Şerban Velescu, un distins şi apreciat traducător de limbă franceză. Delia Velescu a dovedit de timpuriu înclinaţii literare şi artistice, fiind autoarea mai multor cărţi, în care valorifică, cu succes, amintirile legate de copilărie şi locurile natale. De asemenea, este şi o talentată pictoriţă. Mai trebuie amintit şi faptul că, recent, Delia Velescu a donat muzeului din Năsăud un număr important de obiecte privitoare la viaţa şi activitatea lui George Matheiu, şi nu numai, constând, în principal, în fotografii, tablouri, obiecte personale ale vestitului tipograf, cărţi etc., urmând ca toate acestea să fie valorificate expoziţional şi documentar. Alte obiecte, de această dată cu semnificaţie etnografică, au fost îndreptate în urmă cu trei ani către muzeul din Bistriţa.

Comentarii

  1. anca
    anca 8 ianuarie, 2019, 18:00

    Felicitari pentru valorificarea trecutului Bistritei prin vocea privighetorii ei LUIZA TEODORA MATHEIU

    urmas demn de tota lauda al lui GERGE MATHEIU .

    Raspunde
  2. Dora
    Dora 8 ianuarie, 2019, 16:58

    Este o super bucurie pentru mine sa vad acest articol despre bunica mea, sau “Buna”, cum o numesc eu. Mama mea, Doina Velcsov, este fiica cea mare a “privighetorii Bistritei”, si sora mai mare a Deliei Velescu. Mama s-a dus pe alte meleaguri in 2010, dar s-ar bucura nespus sa vada atentia pe care familia ei o primeste, multumita efortului Bistritenior si al Deliei. Eu sunt foarte mandra de familia mea, desi legaturile mele fizice cu plaiurile bistritene sunt foarte reduse. Dar Bistrita, istoria familiei Matheiu, si spiritul locului sunt in sufletul meu non-stop. Multumesc pentru acest articol. Multumesc Deliei Velescu, matusa mea draga, pentru ca pastrat amintirile si ni le daruieste cu generozitate.

    Raspunde

Scrie un comentariu

Email-ul nu va fi publicat, dar este obligatoriu pentru comentarii.
Campurile oblicatorii sunt marcate cu *