PMP ar susține formarea unei noi Convenții Democratice, pe modelul celei din 1996. Propunerea vine din partea liderului popularilor din România, Eugen Tomac

PMP ar susține formarea unei noi Convenții Democratice, pe modelul celei din 1996. Propunerea vine din partea liderului popularilor din România, Eugen Tomac

Invitat la Bistrița cu ocazia Marii Sărbători a Adormirii Maicii Domnului, președintele PMP, Eugen Tomac a avut și o întâlnire cu presa, subiectele atinse fiind cele referitoare la scandalul izbucnit  după mitingul din Piața Victoriei dar și la evoluțiile de pe scena politică.

Potrivit lui Eugen Tomac, că liderii dreptei ar trebui să lasa la o parte orgoliile, să renunțe la interesele meschine și să se organizeze într-un pol, poate într-un fel de convenție sau alianță cu care să se prezinte la toate alegerile, inclusive la cele prezidențiale: ” Dacă vom reuşi să fim raţionali, să creăm această structură mult mai devreme, vom fi mult mai credibili în ochii românilor. Dacă vom căuta scuze pentru tot felul de chestiuni, atunci şi PMP va merge singur în toate celelalte bătălii, şi la europarlamentare şi aşa mai departe”, a spus Tomac.

 

Cu toate acestea, liderul PMP a punctat însă că PMP nu a luat încă vreo decizie în ceea ce îl privește pe viitorukl candidat al ”convenției”, dar nici în ceea ce îl privește pe actualul președinte Klaus Iohannis, declarat de PNL candidat liberal la alegerile prezidențiale din 2019: ” Nu am spus asta că PMP îl va susţine pe Iohannis la alegerile prezidenţiale, am spus deocamdată că singurul lucru care este obligatoriu este să începem să discutăm. (…) Nu ezit nimic, spun doar ce este realist, iar un candidat pentru o funcţie atât de importantă îl decide un partid, nu îl decide o persoană, iar eu reprezint un partid, şi când partidul va lua o decizie cu privire la opţiunile noastre politice, pe orice construcţie, atunci voi fi în măsură să le susţin”, a explicat Tomac.
PMP vrea o alianță pe modelul CDR???

 

Este ceea ce spune Eugen Tomac: ” Dacă în mod real vrem să devenim o alternativă la actuala majoritate, suntem obligaţi să începem să gândim în termeni pragmatici şi să şi acţionăm în această direcţie, pentru a constitui o alianţă, o coaliţie, un pol politic i-aş spune eu anti-PSD, pentru că în acest pol politic pot intra nu numai partide, pot intra şi organizaţii care militează pentru diferite obiective care sunt susţinute şi de noi. Pentru că eu sunt convins că, dacă vom reuşi să creăm acest pol anti-PSD, vom reuşi să câştigăm toate bătăliile electorale de acum încolo”.

 

Ce înseamnă CDR și când a funcționat această structură politică?

 

Convenția Democrată Română (CDR) a fost o alianță politică și electorală formată în anul 1991 de partidele care, la fondarea convenției, reprezentau opoziția față de guvernarea Frontului Salvării Naționale, principale fiind PNȚCD și PNL . CDR a câștigat alegerile parlamentare din anul 1996 și, împreună cu Partidul Democrat, a format o coaliție politică de guvernare a României până în noiembrie 2000. Începând din 13 august 1996, denumirea a fost ușor modificată în Convenția Democratică din România. CDR a fost desființată în anul 2000.

În  luna noiembrie a lui  1996, moment când CDR, adică Convenția Democratică din România câștiga alegerile, Parlamentul  rezultat în urma alegerilor din 3 noiembrie 1996 a fost format din 343 deputați (328 aleși și 15 desemnați de minoritățile naționale) și 143 senatori.

În acest context, judeţul Bistriţa-Năsăud era reprezentat în felul următor:

 

Senat: Ioan Mircea Prahase şi Liviu Ciupe, PD, Teodor Câmpean, PNŢCD

Camera Deputaţilor : Emil Aurelian Săndulescu, PNŢCD, Dan Constantinescu, PNL, Ioan Sonea, PRM, Ioan Oltean şi Ioan Pintea USD-PD

 

După alegerile din 1996, la Senat, CDR s-a situat pe locul întâi cu 30,7% voturi și 53 de mandate, în timp ce PDSR s-a clasat pe locul doi, cu 23,08% voturi și 41 de mandate. USD (PD+PSDR) a primit 13,16% și 23 de mandate, în timp ce UDMR a obținut 6,82% și 11 mandate. PUNR a obținut 4,22% și 7 mandate, iar PRM —  4,54% și 8 mandate. Au pierdut fotoliile de senatori Partidul Socialist al Muncii și Partidul Democrat Agrar din România, nedepășind pragul de 3%.

 

La Camera Deputaților, CDR a ocupat în 1996 locul întâi cu 30,17% și 122 de mandate, PDSR, locul doi — cu 21,52% voturi și 91 de mandate. USD (PD+PSDR) s-a situat pe locul trei, cu 12,93% voturi și 53 de mandate, în timp ce UDMR a obținut 6,64% și 25 de mandate. PRM a avut, la rândul său, 19 mandate (4,46% voturi), în timp ce PUNR a câștigat 18 mandate (4,36% voturi). Ca și la Senat, PSM nu a întrunit ‘pragul electoral’ pentru a accede în parlament.

 

 

Categoria: Politica