Păstrăvăriile au îngheţat pe valea Sălăuţei. Află cum se descurcă patronul de la RIN din Romuli

Păstrăvăriile au îngheţat pe valea Sălăuţei. Află cum se descurcă patronul de la RIN din Romuli

Activitatea de agroturism de pe valea Sălăuţei este înszăpezită şi îngheţată bocnă. Dacă înainte şi în timpul petrecerilor de Crăciun şi Anul Nou, administratorii de păstrăvării nu mai pridideau cu treaba, acum activitatea s-a redus aproape de zero. De ce este bine să mâncăm păstrăv în această perioadă, vă spune Gavrilă Rus, administratorul păstrăvăriei RIN din comuna Romuli.

Cea mai grea iarnă din ultimii 15 ani care asediază acum şi judeţul Bistriţa-Năsăud, se face simţită şi în activitatea de agroturism desfăşurată pe valea Sălăuţei, acolo unde, râurile Sălăuţa şi Fiad au îngheţat bocnă. De asemenea, temperaturile de minus 25 de grade Celsius au afectat diversele activităţi de agroturism din zonă, fapt confirmat de unul din admnistratorii unei păstrăvării din comuna Romuli. Potrivit lui Gavrilă Rus, situaţia nu este una dintre cele mai bune, dar că o asemenea iarnă ucide bacteriile din ape şi le curăţă, ceea ce este un lucru benefic pentru aqva cultură.

Cum se descurcă… destul de greu, spune Rus, „tăiem, de fiecare dată când avem nevoie, un spaţiu de acces, dar apa redevine gheaţă foarte repede, dar ne descurcăm, încă ne descurcăm foarte bine”.

Cu toate acestea, pescarii dar şi nutriţioniştii susţin că în această perioadă consumul de păstrăv, dar şi a altor specii de peşti este cel mai benefic pentru organism, peştele modificându-şi total metabolismul, intrând într-un fel de hibernare pe fundul gropilor din albiile rîurilor sau  la fundul lacurilor.

Păstrăvul este o specie de pește care trăiește în special în apele de munte, ape cu temperatură relativ scăzută și în timpul verii, dar poate fi găsit și în zonele mai joase, submontane și de deal, cu condiția ca apele să fie puternic oxigenate.

Poate fi găsit și la altitudini de 250–300 m, însă principalul său habitat îl reprezintă apele de la altitudini de peste 1000 m. Atinge 25–30 cm lungime și 0,8-1,6 kg greutate, ajungând excepțional la 50–90 cm lungime și 15 kg greutate.  În România cele mai mari exemplare, pescuite în lacul Bicaz, cântăresc în jur de 6 kg. Are spatele cenușiu-albăstrui sau verzui întunecat cu flancurile argintii și abdomenul albicios. Se remarcă numeroase pete negre pe corp, dorsală și caudală, lipsa petelor roșii și existența unei dungi multicolore în lungul liniei laterale, care lucește în culorile curcubeului de unde și denumirea.

Boiștea are loc în lunile octombrie-decembrie, când se depun circa 1000 icre/kg, corp din care vor ieși în primăvară alevinii. Rata de supraviețuire este extrem de mică, din cele 1000 icre ajungând maturi și la rândul lor reproducători doar 1-3 păstrăvi, motiv pentru care nu se poate vorbi de o populare excesivă a vreunui râu cu această specie de pești.

Pescuitul este permis cu undița, între 1 iunie și 31 decembrie. Dimensiunea minimă admisă la pescuit este 20 cm. Se pescuiește ușor deoarece este foarte lacom. Pescuitul se practică de pe mal, iar numărul exemplarelor prinse este limitat la 10.

 

 

 

Categoria: EVENIMENT