Parcul Național Munții Rodnei sub semnul întrebării. Ioan Monița: ”Dacă nu primim despăgubiri, ne retragem pădurile din parc. Sunt ale noastre și vrem să beneficiem de ele”

Parcul Național Munții Rodnei sub semnul întrebării. Ioan Monița: ”Dacă nu primim despăgubiri, ne retragem pădurile din parc. Sunt ale noastre și vrem să beneficiem de ele”

Prim-vicepreşedintele ALDE Bistriţa-Năsăud, primarul comunei Romuli Ioan Moniţa a criticat în cadrul unei conferinţe de presă susţinută alături de Ioan Ţintean, Sorin Roșu Mareș, secretar de stat în cadrul MADR  şi Ionel Tompa la sediul acestei formaţiuni politice, faptul că de 18 ani, primăriile care deţin păduri în parcuri naţionale, nu beneficiază nici măcar de un singur leu sau de vreun buştean.

Monița a anunțat public intenția tuturor primăriilor din județele Bistrița-Năsăud, respectiv Maramureș care au păduri în Parcul Național Munții Rodnei (PNMR) de-a adopta hotărâri de Consiliu Local prin care să se retragă din aria protejată, dacă nu obţin despăgubiri. Hotărârile de consiliu local ar urma să fie luate chiar începând de luna viitoare.

„Am hotărât cu toţi colegii primari că vom adopta hotărâri de ieşire, din cauză că nu am primit despăgubiri, deşi prin Codul Silvic ni se acordă despăgubiri, probabil chiar de luna viitoare, din Parcul Naţional Munţii Rodnei, pentru că ne-a ajuns cuţitul la os. De prea mult timp suntem duşi cu vorba şi nu suntem despăgubiţi nici măcar cu un ban. Practic, este o confiscare a proprietăţii pe care nu a făcut-o nici comuniştii, aşa cum se întâmplă din anul 2000 încoace”, a declarat primarul Ioan Moniţa.

Ioan Monița: „ De 18 ani tot vorbim şi, iar vorbim, ni se dă dreptate, nouă primăriilor care avem aceste păduri, dar toţi cei care ne spun că avem dreptate nu fac nimic. De 18 ani nimeni nu face nimic”, s-a plâns Moniţa.

Ioan Monița mai spune că aşa-zisele ajutoare de stat pe care trebuie să le primească comunităţiile care deţin păduri aflate în ariile protejate ale parcurilor naţionale, sunt promise de 18 ani: „ Noi nu stăm cu mâna întinsă, noi nu cerem nimic ilegal ci doar ceea ce ni se cuvine conform extraselor de carte funciară. Sunt pădurile comunei Romuli şi avem dreptul la acele despăgubiri promise de statul român de 18 ani, mai ales că e vorba de confiscări ale unor păduri”, a explicat primarul din Romuli.

El a mai precizat că cea mai mare problemă pe care o are cu Parcul Naţional este zonarea: „ Ziceau unii şi alţii prin 2000, ce de turişti vor veni în aceste parcuri naţionale şi în zonele adiacente, doar că nu a venit aproape nimeni, dar asta e o altă poveste. Bătaia de joc s-a făcut la zonarea acestor parcuri prin hotărâri de Guvern şi, care, binenţeles, s-au făcut după ureche, de la 180 de hectare la 3000 de hectare, total împotriva normelor europene şi care nu interzic activitatea umană în acele zone unde aceasta a existat înainte de aceste parcuri, iar aici fac vorbire la oierit. Romuli e cea mai afectată, deoarece avem 156 de hectare de păşune alpină introdusă în zonă de protecţie strictă, fapt care distruge această activitate practicată la noi de cel puţin o mie de ani „

Despăgubirile pe care statul român le datorează primăriilor care deţin păduri în interiorul parcurilor naţionale este de peste 13 milioane de euro, comuna Romuli trebuind să primească undeva la 100 de mii de euro anual, dar asta de vreo 18 ani.

Reamintim că, securea razboiului a fost dezgropata de primarul comunei Romuli, liberalul Ioan Monita în urmă cu 10 ani , el plângându-se încă de atunci că nu mai are de gând să plăteasca cei 50 de mii de lei pentru paza padurilor aflate in Parcul National Muntii Rodnei, paduri aflate in proprietatea comunei dar care nu ii folosesc la nimic.

– “Îi normal ce se întâmplă???”

Primarul Monița vrea război total: “ Avem 365 de hectare de pădure, această suprafață de pădure, primind-o pe vechiul amplasament, iar asta cu toate scandalurile de rigoare cu toți borșenii. Pădurea respectivă aparține comunei Romuli din anul 1932, asta conform înscrisurilor din cartea funciară, prețul, povestesc bătrânii satului fiind de 100 de perechi de boi – muntele, pășunea și pădurea. Deși este a noastră, noi nu avem nimic. Noi nu solicităm altceva decât despăgubirile care sunt fireşti şi normale. Legea spune că ni se dau despăgubiri, dar tot timpul suntem duşi cu vorba că nu a aprobat Comisia Europeană ajutoare pentru stat. Noi nu suntem cu mâna întinsă, noi nu vrem să tăiem, dar e dreptul nostru să fim depăgubiţi cu contravaloarea masei lemnoase care rămâne pe picior şi nu se exploatează”.

Monița mai spune că la ora actuală el este obligat să plătească contravaloarea pazei pe care o asigură silvicultorii borșeni, în vreme ce “noi nici măcar nu putem ne uităm la pădurile noastre”.

“Ce fel de retrocedare e asta”, se intreaba Ioan Monița, “ în vreme ce eu nu pot nici să intru în pădurile alea, dar trebuie să dau 30 de mii de lei în fiecare an, doar pentru că cineva spune că le păzește. M-am saturat. Ne promit de ani buni ca ne vor da despăgubiri, că vor modifica legislatia, dar nimic nu s-a întâmplat din toate acestea”.

Legat de HG 861 din 22 iulie 2009, acolo unde, spune Monita, trebuiau sa existe unele amendamente aduse Codului Silvic, acestea fac referire doar la drepturile persoanelor fizice, eludandu-le pe cele ale persoanelor fizice, respectiv ale primariilor: “Nu se poate sa continuam in acest stil. Pana la urma, Constitutia Romaniei iti garanteaza proprietatea. Nu stiu sub ce forma? Pana la urma e mai rau ca pe vremea comunistilor, cel putin atunci stiai un lucru – cine misca, nu mai misca, acum, uite cum sponsorizez ocolul silvic din Borsa”.

 

 

 

 

 

 

 

Categoria: Administratie