PANAMA PAPERS: Numele a peste 100 de români figurează în arhivele casei de avocatură Mossack Fonseca

PANAMA PAPERS: Numele a peste 100 de români figurează în arhivele casei de avocatură Mossack Fonseca

Numele a peste 100 de români figurează în arhivele casei de avocatură Mossack Fonseca, potrivit RISE Project. Oamenii de afaceri Vasile Frank Timiş și Corneliu Iacobov se numără printre cei care au apelat la serviciile de operațiuni offshore ale companiei.

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a anunțat marți că analizează informaţiile scoase la iveală de ancheta Panama Papers, pentru a se stabili dacă în dosarele actuale sau cele deja soluţionate există date care pot confirma detaliile apărute în urma anchetei.

DIICOT va face o analiză pentru ceea ce a avut şi are în lucru, pentru a vedea dacă există necunoscute şi dacă putem corobora informaţiilor. O posibilitate mai mare de analiză ar avea Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor. Aceasta ar fi ordinea competenţei“, a precizat biroul de presă al DIICOT pentru Mediafax.

De asemenea, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat că a inițiat un grup de lucru pentru verificarea implicațiilor fiscale ale informațiilor publicate în dosarul Panama Papers.

Sunt alocate resurse pentru analiza datelor provenite din surse deschise, referitoare la identitatea persoanelor fizice și juridice, și corelarea acestora cu cele existente în bazele de date specifice, referitoare la conturi deținute, participații în firme, tranzacții interne sau internaționale”, se arată într-un document transmis de ANAF.

Din grupul de lucru vor face parte inspectori antifraudă, inspectori fiscali și inspectori specializați în verificarea veniturilor persoanelor fizice, gestionarea informațiilor fiscale și executări silite.

Cum se obțin acum informațiile despre averile ascunse ale unor suspecți români

La ora actuală, pentru a putea obține informații cu privire la conturile sau operațiunile offshore ale unor suspecți, procurorii români apelează la acordurile de colaborare semnate cu alte state. Pentru a putea solicita orice fel de date financiare, condiția esențială este existența unui proces penal, respectiv a unor indicii de săvârșire a unor fapte ilegale.

La aceste cazuri, unde există suspiciuni cu privire la ascunderea unor averi în paradisuri fiscale, procurorii lucrează cu comisii rogatorii și cu cereri de asistență judiciară penală internațională. Un astfel de caz instrumentat recent de DNA este cel al primarului orașului Constanța, Radu Mazăre, trimis în judecată la finele săptămânii trecute pentru luare de mită și fals în declarații. Procurorii DNA au obținut în acest caz documente de la unitățile bancare din alte state, documente ce au devenit probe la dosar.

”Pe parcursul anchetei penale, procurorii au utilizat documente bancare obținute în cadrul activității de cooperare judiciară în materie penală cu autoritățile competente din Israel, Cipru, Lichtenstein și Austria”, se arată în comunicatul DNA.

În situația în care procurorii au suspiciuni că sumele ascunse în străinătate reprezintă obiectul unor infracțiuni (luare de mită, spălare de bani, trafic de droguri etc), ei pot solicita autorităților statului respectiv informații ce ar putea proba acest lucru. În situația în care averile ascunse nu fac obiectul unor infracțiuni, acestea pot totuși deveni obiectul unui sechestru, însă procurorii trebuie să demonstreze existența sumelor (aceste probe rezultând tot din solicitarea de informații pe baza unor indicii rezultate de cele mai multe ori tot din ancheta penală).

Comisia Europeană: Proiect de lege împotriva evaziunii făcute de multinaționale

Comisia Europeană urmează să prezinte săptămâna viitoare o lege privind combaterea evaziunii fiscale, însă unii analiști susțin că actuala formă a proiectului normativ nu va opri ascunderea activității și a profiturilor în spatele unor companii offshore înregistrate în paradisuri fiscale.

Draftul proiectului, publicat de Transparency International, ar obliga multinaționalele să facă publice informațiile financiare și fiscale aferente activității din fiecare stat membru UE în care operează, însă nu le obligă să dezvăluie datele cu privire la activitățile desfășurate pe teritorii din afara Uniunii.

Nu poți avea 28 de rapoarte pentru UE și unul singur pentru restul lumii. Omite scopul acestei legislații și înseamnă că aceste companii vor putea să folosească în continuare paradisurile fiscale”, avertizează Transparency International, potrivit Reuters. Cerința de raportare ar urma să fie aplicată doar companiilor cu afaceri anuale de cel puțin 750 de milioane de euro, astfel încât să nu fie impuse costuri suplimentare nenecesare asupra companiilor mici. Firmele ar urma să fie sacționate financiar în situația în care nu fac pubice informațiile solicitate de Comisie.

La începutul acestui an, Comisia a propus un act normativ privind schimbul automat de informații fiscale între statele membre UE, precum și impunerea unor reguli mai stricte pentru a reducere evaziunea fiscală generată de ”optimizările excesive” făcute de multinaționale. Din calculele oficiale reiese că UE pierde anual între 50 și 70 de miliarde de euro din venituri neîncasate ca urmare a instrumentelor de optimizare fiscală practicate de marile corporații.

Teritoriile considerate paradisuri fiscale

Paradisurile fiscale sunt caracterizate prin absența taxelor sau un nivel redus al acestora, lipsa unui schimb eficient de informații, lipsa de transparență și nicio cerință de ”activitate substanțială” (companiile pot ”rula” bani fără a fi nevoite să îi justifice pe baza activiăților economice derulate), reiese din cea mai folosită definiție, cea a OECD.

lista paradisuri fiscale

Categoria: ANALIZE-COMENTARII