Lucrările de conservare şi reconstrucţie a Bisericii Evanghelice din Jelna au fost astăzi evaluate

Lucrările de conservare şi  reconstrucţie a Bisericii Evanghelice din Jelna au fost astăzi evaluate


Vizita  de la Jelna a fost organizată de Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud şi de Fundaţia Teleki, cea care îşi aduce un aport major financiar pentru reabilitarea Bisericii Evanghelice din această localitate  dar şi a celebrei copii a mozaicului Navicella, realizat de către Giotto di Bondone, un pictor şi arhitect italian, considerat inovatorul picturii italiene şi predecesorul artei modern, pentru Bazilica San Pietro din Roma.

La eveniment au participat:  primarul comunei Budacu de Jos, Florin Sandu Simionca, managerul Complexului Muzeal Judeţean, Alexandru Gavrilaş, dar şi conferenţiarul Kis Lorand, restaurator. De asemenea, la ruinele din Jelna a fost prezent şi un numeros grup format din membri ai Fundaţiei Teleki, printre aceştia găsindu-se istorici, arhitecţi, pictori sau restauratori de monumente istorice. A fost  vorba de o vizită de evaluare a ceea ce s-a făcut până la data de 10 iunie 2017, partea maghiară anunţând faptul că Guvernul Ungariei are prins în bugetul pe 2017 suma de 5 milioane de forinţi, aceiaşi sumă de bani fiind propusă şi pentru 2018.

Până la această oră  din cele 5 milioane de forinţi alocate de partea maghiară, aproximativ 15 mii de euro, au fost executate  lucrările de sprijinre a bolţilor, de curăţire, împănare, injectarea a arcelor zidăriilor. Vor urma sprijiniri pe zona exterioară, o şarpantă exterioră, iar din suma bugetată a CJ se va continua cu o completare a zidurilor, tratarea suprafeţelor de bolţi şi aşezarea unei şarpante şi învelitoare temporară în prima etapă.

În ceea ce priveşte mozaicul  Navicella, realizat de către Giotto, unul din pictorii-restauratori a spus că pînă la această oră specialiştii au evaluat gradul de degradare al frescei, încercând să afle cam cât din suprafaţa mozaicului ar mai putea fi salvat. De altfel, se pare că lucrarea ar puea fi salvată doar pe porţiuni, dată fiind degradarea profundă a picturii.

Biserica din Jelna

Interesant este faptul că datarea cronologică a bisericii este bazată pe baza inscripțiilor din secolul al XV-lea, în condițiile în care în anul 1332 exista deja un preot în Jelna – în perioada în care biserica era romano-catolică, iar în 1467 este atestat și un preot paroh al bisericii din Jelna, ce purta hramul Sf. Petru. Hramul bisericii se păstrează până secolul al XVI-lea, când comunitățile săsești din Transilvania adoptă modelul de reformă religioasă propus de Marin Luther. Biserica este părăsită la mijlocul secolului al XX-lea, când comunitatea săsească se reduce treptat. Turnul de piatră și casa parohială din apropiere sunt cumpărate în anul 1967 de către comunitatea ortodoxă din localitate. În anii 1980-1990 biserica se ruinează, dar turnul este întreținut în continuare de comunitate ortodoxă locală. În turn se află două clopote, unul mici din anul 1884 și unul mare din 1925 care l-a înlocuit pe cel turnat în anul 1496. Conform inscripțiilor descoperite, incinta de zid a fost finalizată în anul 1494, iar turnul, în forma în care s-a păstrat până astăzi, a fost finalizat în anul 1560.

 

La Muzeul Brukenthal din Sibiu au fost predate, în anul 1905, documentele cu socotelile din anii 1455-1564 ale Jelnei. Conform acestor documente, în secolul al XVI-lea, Biserica din Jelna adăpostea fragmente din veșmântul Fecioarei Maria, din coroana de spini a lui Iisus și pământ de la Mormântul Sfânt din Ierusalim.

 

Comoara ascunsă

Una dintre „comorile” ascunse din Biserica Evanghelică din Jelna, descoperită în urmă cu câţiva ani de un cercetăror maghiar a atras atenţia presei din Ungaria, care a prezentat pe larg această „comoară”.    Este vorba despre o pictură murală, care mai poate fi întâlnită doar în două biserici din Italia şi într-una din Strasbourg. Aceasta este o copie a unei opere semnate de Giotto di Bondone, un pictor şi arhitect italian, considerat inovatorul picturii italiene şi predecesorul artei moderne.

 

Pictura se numeşte Navicella, o pictură care se întinde pe mai bine de 10 metri şi a fost pictată în basilica Sfântul Petru din Roma. Aceasta a fost distrusă în secolul al XVII-lea.   Capodopera a fost pictată în jurul anului 1300 şi înfăţişează mai mulţi apostoli într-o barcă. În pictură apre şi Sfântu Petru, care este salvat din valuri de Mântuitor.  Copia de la Jelna a fost descoperită întâmplător, după ce de pe pereţii bisericii a început să se desprindă tencuiala.

 

În octombrie 2016, cercetătorul maghiar Papp Szilard de la Muzeul de Arte din Budapesta era convins că biserica de la Jelna adăposteşte o copie după Giotto.    L-au convins personajele, care au aceeaşi postură şi aceleaşi gesturi precum personajele din pictura originală. Aceste fragmente sunt păstrate şi conservate la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud. Momentan nu se pot continua cercetările în biserica de la Jelna, aceasta riscând să se prăbuşească în orice moment.    „Eu sunt sigur că în această biserică s-a copiat o pictură murală de-a lui Giotto, cu numele de Navicella”, precizează doctorul Papp Szilard, care a şi fost chemat în urmă cu doi ani pentru a analiza acest monument.      Se pare că copia cu pricina este şi deosebit de valoroasă, asta pentru că doar aceasta şi cea de la Florenţa respectă originalul.   Papp Szilard e convins că la Jelna este o copie după pictura lui Giotto  .  „Copia de la Strasbourg nu este foarte fidelă, cea de la Pistoia este şi mai puţin fidelă. Cea de la Florenţa este o copie relativ fidelă. Pe baza fragmentelor, pot afirma că copia din Jelna a urmărit tot aşa de fidel originalul, precum cea de la Florenţa. Putem spune că această copie din Jelna este una foarte valoroasă”, a completat doctorul Papp

 

Categoria: EVENIMENT