Nervii Grațielei Gavrilescu și povestea neromanțată a SMID-ului de la Tărpiu

Nervii  Grațielei Gavrilescu  și povestea neromanțată a  SMID-ului de la Tărpiu

Grațiela Gavrilescu, vicepremier și ministru al Mediului a venit la Bistrița să facă o evaluare a stadiului în care se găsește SMIDU-ul de la Tărpiu în comparația cu alte sisteme de management integrat ale deșeurilor din țară, mai precis de la Cluj-Napoca și Mediaș.

Pentru că la Cluj-Napoca totul este o ”varză” iar managementul lasă de dorit, la Bistrița-Năsăud, de bine, de rău, sistemul e pus pe picioare și funcționează așa cum funcționează. Problema nu a apărut la modul în care a fost construit SMID-ul de la Bistrița, mai ales că nimeni nu a spus că s-a făcut o corecţie de 4 milioane de lei la acest proiect de management integral al deşeurilor fiindcă terenul pe care a fost construit depozitul de gunoi de la Tărpiu nu corespundea din punctul de vedere al parametrilor şi a fost nevoie de înlocuirea a 140.000 de metri cubi de argila cu alta adusă de pe teritoriul comunei Dumitra, de la o distanta de 12 kilometri de locul în care se afla depozitul.

Și, pentru că amintirile ne urmăresc, probabil că vicepremierul nu știa povestea de mai sus, iar faptul că sistemul de colectare de la Bistrița nu funcționează așa cum trebuie, este o altă consecință a proiectului inițial scris în 2010. Cu toate acestea, după toate scandalurile din jurul Vitaliei SA  și venirea Supercomului, lucrurile nu au devenit funcționale sută la sută, iar acel moment încă este departe, iar, la această oră, populația județului Bistrița-Năsăud este pusă în fața faptului împlinit: sau colectează selectiv, ori plătește amenzi. Altă cale nu mai există, doar că nici firma și nici populația nu sunt pregătite pentru acest pas.

Dar, cum adevărul este întodeauna la mijloc, iar în timp ce Grațiela Gavrilescu vorbea despre dezastrul de la Pata-Rât,  jurnalistul o ținea  pe-a lui cu problema greu de rezolvat a colectării selective. Nimeni nu asculta pe nimeni și, pentru că, vicepremierul nu mai avea răbdare, mai ales că I se făceau semne disperate din partea consilierilor să încheie o dispută ce nu se mai sfârșea, a țipat și a încheiat brusc conferința de presă.

Probabil că lucrurile putea fi și mai bine explicate , doar că nu s-a întâmplat acest lucru, iar isteria ministerială nu rezolvă colectarea selectivă.

SMID Tărpiu – O groapă construită în pantă şi care a costat cu 4 milioane de lei mai mult.

Pentru o informare corectă a tuturor vă repropun să citiți povestea neromanțată a a depozitului ecologic de la Tărpiu – O groapă construită în pantă şi care a costat cu 4 milioane de lei mai mult.

 

Proiectul ”Sistem integrat de management al deşeurilor solide în judeţul Bistriţa-Năsăud”, derulat în perioada 2009-2012, a prevăzut construirea unui centru de management integrat al deşeurilor în satul Tărpiu din comuna Dumitra, construirea a cinci staţii de transfer în Bistriţa, Beclean, Năsăud, Sîngeorz-Băi şi Galaţii Bistriţei, construirea în Bistriţa a două centre de colectare a deşeurilor voluminoase şi a DEEE şi câte un centru de colectare în fiecare oraş al judeţului, achiziţionarea de containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor şi vehicule pentru transportul acestora, închiderea şi ecologizarea depozitelor de deşeuri urbane şi rurale neconforme. Valoarea totală a proiectului: 156.636.438 lei, valoarea eligibilă: 141.709.850 lei, 98 la sută din sumă reprezentând finanţare nerambursabilă din Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi de la bugetul de stat.

 

CE MAI ŞTIM:

Depozitul ecologic de la Tărpiu face parte din proiectul european „Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Bistriţa-Năsăud”, în valoare de 49 milioane de euro. Depozitul ecologic de la Tărpiu a fost dechis în anul 2013, fiind primul depozit ecologic din ţară şi el este admnistrat pe o perioadă de 20 de ani de compania Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deşeurilor SRL.

 

REAMINTIM FAPTUL CĂ:

 

Depozitul ecologic de la Tarpiu a fost  mai scump cu patru milioane de lei decât fusese estimat iniţial din cauza faptului că a fost nevoie ca, în groapă, să fie duşi 140.000 de metri cubi argila de calitate, scoasă de pe teriroiul comunei Dumitra. Fostul   manager de proiect Dorel Rus , care i-a luat locul lui Vasile Moldovan (PDL), retras la pensie, a explicat în 2010, că s-a făcut o corecţie de 4 milioane de lei la acest proiect de management integral al deşeurilor fiindcă terenul pe care a fost construit depozitul de gunoi de la Tarpiu nu corespundea din punctul de vedere al parametrilor şi a fost nevoie de înlocuirea a 140.000 de metri cubi de argila cu alta adusă de pe teritoriul comunei Dumitra, de la o distanta de 12 kilometri de locul în care se afla depozitul. Astfel, valoarea lucrărilor a fost majorata cu 50%, iar corecţia a fost acceptată.

 

2 . IRIDEX APARE , DIN NOU, ÎN ECUAŢIA DEŞEURILOR

 

 Depozitul şi cele cinci staţii de transfer au fost construite   de firma Iridex Group Construcţii SRL din comuna Voluntari pentru circa 47 milioane lei, fără TVA. În ceea ce priveşte închiderea şi ecologizarea celor patru depozite de deşeuri urbane şi 200 din mediul rural, licitaţia a fost câştigată de societatea Bilfinger Berger din Bucureşti, pentru o sumă ce depăşeşte 28 milioane lei, fără TVA, în condiţiile în care depozitele au fost deja închise în marea lor majoritate pe banii primăriilor. 
Ce a spus Liviu Rusu atunci?

 

Preşedinte al Consiliului Judeţean în perioada cînd au mai apărut patru milioane de lei în schema de finanţare, Liviu Rusu a declarat următoarele: „Legea permite negocierea unor lucrări care au avut caracter imprevizibil. Sigur, au fost situaţii imprevizibile şi proiectul, calculele de proiect şi legile care guverneaza desfaşurarea de astfel de activitaţi au permis sa se negocieze anumite lucrari care au avut caracterul de imprevizibil”.
Vasile Moldovan , fost manager de proiect:

 

„Nu s-a cheltuit niciun leu în plus faţă de suma alocata prin proiect la aprobarea cererii de finanţare. Suntem in limita sumelor alocate chiar se realizeaza o economie per total de circa 3.000 de euro. Economiile au rezultat din licitaţiile organizate.

 

Cu toate acestea, Vasile Moldovan a recunoscut acum ca o parte a contractului a fost majorata cu 40%, recunoscand chiar el ca firmele au venit cu preţul foarte mic la licitaţii ca apoi preţul sa se majoreze.
„Valoarea contractului de la centru de management a crescut ca şi valoare, dar este sub limita valorii prevazuta prin proiect. Pentru ca la licitaţie au venit mai mulţi şi au venit cu un preţ destul de scazut, au ramas economii şi din acestea, ca urmare a unor situaţii imprevizibile. A existat o creştere in jur de 40%. Valorile sunt sub valoarea cuprinsa in proiect. Pana la 50% pot fi marite in cazul in care sunt constate de catre firma Eptisa, diriginta de şantier. Eptisa are ca dirigenţia de şantier şi lucrarile de apa de la Aquabis. Ei, deşi sunt supraveghetori la doua proiecte sunt intr-un singur sediu de anul trecut in decembrie”.

 

Ce s-a întâmplat în vara lui 2012, după alegerea lui Radu Moldovan?

 

„Am moştenit un proiect făcut de predecesorul meu (n.red. Liviu Rusu) care a avut ideea să facă un depozit ecologic în pantă şi care a semnat şi un act adiţional de 2,5 milioane de euro ca să mute depozitul cu câteva sute de metri mai încolo, de pe un izvor pe altul… Totuşi, cu toate dificultăţile pe care le-am întâmpinat, am reuşit să punem în funcţiune acest depozit. Sigur că Direcţia Naţională Anticorupţie se ocupă în mod direct de modul în care au fost desfăşurate licitaţiile şi procedurile de implementare a proiectului în respectiva perioadă”, a explicat atunci Radu Moldovan .

 

DUPĂ ZECE ANI

 

La zece ani distanţă de la momentul implementării acestui proiect European, situaţia nu este deloc bună pentru niciuna din părţile implicate: sătenii spune că au fost minţiţi cu privire la tot ceea ce înseamnă centrul de management al deşeurilor, sunt poluaţi, iar levigatul le dă frisoane la fiecare ploaie, ştiut fiind faptul că acest rezultat al depozitării deşeurilor este un produs chimic extreme de toxic, în timp ce Vitalia a rămas fără licenţa de colectare a deşeurilor şi a intrat în insolvenţă.

 

Mai mult, directorul de comunicare al SC Vitalia Servicii pentru Mediu SA, Liviu Tănase a confirmat faptul că tot acest scandal este consecinţa unui proiect prost făcut:

LIVIU TĂNASE „S-au făcut nişte promisiuni în trecut. Cei care au condus Consiliul Judeţean, când s-a făcut groapa au promis nişte treburi: că nu le iau bani pentru gunoi, le-au promis marea cu sarea. Dar nu se poate. Este vorba de un proiect care a fost din capul locului greşit implementat. Nu sunt specialist în gropi de gunoi, o groapă pusă şi proiectată în plan înclinat, 17 grade cu 5 în lateral. Levigatul în ea nu stă aşa cum ar trebui, ca să fie controlat. Stă într-un colţ. Nu s-au montat vane, avem nişte dispozitive din cauciuc. Dacă vine o ploaie ca şi la Focşani, levigatul sare din gropă peste tot pentru că nu mai putem să-l controlăm. Tărpiul nu este pe un plan drept, este pe unul înclinat şi ar fi trebuit să aibă 3 vane. De trei ani le solicităm. Groapa este în garanţie încă un an jumătate de acum încolo. Consultantuul a făcut într-un fel, executantul într-un fel, Consiliul Judeţean s-a ocupat de implementare. Fiecare a făcut într-un fel. Din momentul în care pui în practică orice fel de lucruri se demonstrează că nu e aşa cum scrie la carte. Şi din cauza aceasta am ajuns în nişte situaţii ca asta”.

 

 

Centrul de depozitare de la Tărpiu are o capacitate totală proiectată de un milion de metri cubi, în patru celule. Prima celulă, operabilă, are o durată de viaţă de 5-6 ani, o capacitate de depozitare de 300.000 de metri cubi şi se întinde pe 2,62 ha. Construcţia celorlalte trei celule va începe în 2015, 2021 respectiv 2026. Staţia de sortare (capacitate de 13.000 de tone pe an) permite sortarea diferitelor tipuri de deşeuri din ambalaje pe diferite componente. Staţia de compostare a deşeurilor (1,4 ha) are o capacitate de 12.000 de tone pe an şi cuprinde o zonă de compostare, una de maturare şi una de stocare, tehnica de compostare utilizată fiind compostarea în brazdă.

În afară de spaţiul de stocare finală a deşeurilor, depozitul ecologic include un sistem de management al apei, o staţie de tratare a levigatului, un sistem de colectare a gazului şi ardere cu faclă, o clădire administrativă, o cabină prevăzută cu pod de cântărire, atelier auto, parcări şi facilităţi conexe.

Depozitul de la Tărpiu va fi administrat în următorii 20 de ani de SC Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deşeurilor SRL, firmă care va plăti o redevenţă trimestrială, banii urmând să fie folosiţi pentru construcţia celorlalte trei celule. Vitalia a ofertat 42,82 lei fără TVA/tonă la tariful pentru preluarea deşeurilor municipale reziduale în vederea depozitării, la tarifele pentru preluarea deşeurilor biodegradabile în vederea compostării oferta a fost de 0,10 lei/tonă, acelaşi fiind şi tariful de preluare a deşeurilor reciclabile colectate separat în vederea sortării.

 

 

 

Proiecte de peste un miliard de euro în domeniul managementului deșeurilor au fost finanţate prin POS Mediu în perioada 2007-2013.

 

 

Din totalul celor 32 de proiecte, 14 proiecte SMID au fost finanţate integral prin POS Mediu în judeţele: Botoșani, Hunedoara, Argeș, Neamţ, Mureș, Bacău, Sibiu, Giurgiu, Bistriţa Năsăud, Olt, Arad, Timiș, Sălaj, Covasna. Pentru aceste proiecte infrastructura este finalizată, două proiecte sunt date în operare, pentru celelalte 12 proiecte delegarea serviciilor de salubritate este în diverse stadii de atribuire, potrivit datelor furnizate de Ministerul Mediului. Stadiul actual al proiectelor de deșeuri arată că 18 proiecte sunt fazate și în actuala perioadă de finanţare, implementarea acestora fiind finanţată prin POS Mediu cât și din POIM 2014-2020. În această situaţie sunt proiectele de deșeuri din Brăila, Tulcea, Constanţa, Bihor, Dolj, Harghita, Prahova, Călărași, Vâlcea, Alba, Maramureș, Cluj, Iași, Caraș-Severin, Vaslui, Vrancea, Mehedinţi, Suceava. Valoarea estimată a fazei II este de 324 milioane euro. În urma implementării celor 32 de proiecte vor fi realizate 27 de depozite regionale de deșeuri, 74 de staţii de transfer și 7 extinse,  20 de staţii de compostare și o staţie extinsă, 39 de staţii de sortare și o staţie extinsă, 16 staţii de tratare mecanic-biologică,  45 de centre de colectare a deșeurilor, 152 de depozite de deșeuri municipale din zonele urbane închise. Până la începutul lunii ianuarie 2017 erau realizate 20 de depozite de deșeuri conforme, 58 de staţii de transfer, 16 staţii de compostare, 22 de staţii de sortare, 39 de centre de colectare, 120 de depozite de deșeuri  municipale din zonele urbane închise. Două proiecte sunt finalizate și în operare, respectiv SMID Bistriţa și SMID Argeș, potrivit reprezentanţilor Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor. “Din păcate în pofida existenţei liniilor de finanţare din cadrul fondurilor structurale România nu a profitat pe deplin de aceste oportunităţi care ar fi putut să conducă la realizarea unor lucrări de infrastructură pentru mediu la care ne-am angajat și pentru care urmează să plătim chiar și amenzi către Uniune”, a declarat deputatul PSD Florin Gheorghe. Acesta mai adaugă că printre capitolele deficitare se numără depozitarea deșeurilor menajere în gropi de gunoi ecologice și tratarea apelor reziduale prin staţii de epurare a apelor menajere eliminându-se deversarea acestora în albia râurilor sau în apele Mării.

Categoria: ANALIZE-COMENTARII