Ministerul Finanţelor a publicat proiectul de buget pe 2019: PIB estimat de 1.022 miliarde lei, creştere economică de 5,5%/ Banii alocaţi pe ministere şi instituţii ale statului

Ministerul Finanţelor a publicat proiectul de buget pe 2019: PIB estimat de 1.022 miliarde lei, creştere economică de 5,5%/ Banii alocaţi pe ministere şi instituţii ale statului

Bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 164,727 miliarde lei şi cheltuieli de 254,115 miliarde lei credite de angajament şi 199,584 miliarde lei lei credite bugetare, cu un deficit de 34,856 miliarde lei. PIB estimat este de 1.022 miliarde lei, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi o creştere economică de 5,5%. Veniturile bugetului general consolidat sunt de 341,5 miliarde lei (33,4% din PIB) iar cheltuielile de 367,6 miliarde lei (35,95% din PIB), cu un deficit de 26,1 miliarde lei (2,55% din PIB).

 

Ţinta de deficit bugetar cash pe anul 2019 este estimată la 2,55% din PIB, iar deficitul ESA la 2,57% din PIB, anul 2019 fiind primul an în care începe ajustarea deficitului bugetar, respectiv o ajustare de 0,39 puncte procentuale în termeni ESA faţa de anul 2018 , care va continua pe orizontul 2020-2022, urmând ca acesta să ajungă în anul 2022 la 1,8 % din PIB, respectiv o ajustare de 0,77 puncte procentuale faţă de anul 2019.

Nivelul estimat al datoriei guvernamentale brute pe orizontul de referinţă se va situa sub 40,0% din PIB, România înregistrând în anul 2017 un procent al datoriei publice de 35,2%, în scădere faţă de anul 2016 cu 2,1 puncte procentuale.

În anul 2019 cheltuielile destinate investiţiilor însumează 47,2 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,62% în PIB.

Cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice sunt estimate la 13,5 miliarde lei şi au o pondere în PIB de 1,3%.

În bugetul asigurărilor sociale de stat, viramentele către Pilonul II sunt de 8,6 miliarde de lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii sunt estimate la 46,5 miliarde lei (4,5% din PIB), în creştere cu 1,8 miliarde lei faţă de cele efectuate în anul 2018; din această creştere 1,5 miliarde de lei reprezintă bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate;

Cheltuielile de personal sunt în sumă de 102,5 miliarde lei (10% din PIB), pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, însă pe orizontul de referinţă se înregistrează o traiectorie descendentă a ponderii acestora în PIB.

Buget – alocările pe ministere şi instituţii ale statului

Bugete cu minus au Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, nisterul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat sau Ministerul Energiei.

Bugetele ministerelor şi instituţiilor statului sunt, confrm proiectului:

Ministerul Afacerilor Externe – 18,4 miliarde lei, creştere de 21,5%

Ministerul Agriculturii – 22,7 miliarde lei, creştere 15%

Ministerul Fondurilor Europene – 2,2 miliarde lei, creştere 183%

Ministerul Apărării Naţonale – 18,1 miliarde lei, creştere 6,6%

Ministerul Muncii – 25,5 miliarde lei, creştere 2,1%

Ministerul Educaţiei – 30,8 miliarde lei, crestere faţă de 2018 de 46,7%

Ministerul Transporturilor – 11,6 miliarde lei, creştere de 54,9%

Ministerul Sănătăţii – 9,4 miliarde3 lei, creştere de 64,6%

Ministerul Finanţelor – 5,4 miliarde lei, creştere 10,3%

Ministerul Economiei – 620 milioane lei, creştere 162%

Ministerul Cercetării şi Inovării – 1,7 miliarde lei, creştere 27%

Ministerul Tineretului şi Sportului – 658 milioane lei, creştere 95%

Ministerul Justiţiei – 4,2 miliarde lei, creştere 6,4%

Ministerul Afacerilor Externe – 1,1 miliarde lei, creştere 27%

Ministerul Culturii – 958 milioane lei, creştere 29%

Ministerul Apelor şi Pădurilor – 605 milioane lei, creştere 49%

Ministerul Mediului – 529 milioane lei, creştere 45%

Ministerul Dezvoltării Regionale – 5,5 miliarde lei, creştere 3,1%

Ministerul Public – 1,285 miliarde lei, creştere 3,1%

Ministerul Turismului – 48 milioane lei, creştere 32%

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – 28,8 milioane lei, creştere 16%

Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul – 9,3 milioane lei, creştere 27%

Ministerul Energiei – 250 milioane lei, minus 13%

Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională – 261 milioane lei, minus 20%

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat – 652,1 milioane lei, minus 28,9%

Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale – 26,086 miliarde lei, minus 1,3%

Senat – 210 milioane lei, creştere 9,3%

Camera Deputaţilor – 446 milioane lei, creştere 9,7%

SRI – 2,4 miliarde lei, creştere 4,8%

Serviciul Telecomunicaţii Speciale – 604 milioane lei, creştere 69%

SPP – 233 milioane lei, creştere 20%

SIE – 309 milioane lei, creştere 8,5%

Secretariatul General al Guvernului – 2,2 miliarde lei, creştere 64,8%

Autoritatea Electorală – 582 milioane lei, creştere 163%

Curtea de Conturi – 363 milioane lei, creştere 24%

ANSVSA – 890 milioane lei, creştere 8%

Inspecţia Judiciară – 53 milioane lei

Institutul Cultural Român – 67 milioane lei, creştere 64%

Consilul Economic şi Social – 29,6 milioane lei. creştere 338%

Academia Română, 334 milioane lei, creştere 7,3%

Consiliul Concurenţei – 75 milioane lei, creştere 42%

Înalta Curete de Casaţie şi Justiţie – 150 milioane lei, creştere 13%

Consiliul Superior al Magistraturii – 157 milioane lei, creştere 5,6%

Curtea Constituţională – 30 milioane lei, creştere 30%

Autoritatea Naşională pentru Restituirea proprietăţilor – 21 milioane lei, creştere 48%

Societatea Română de Televiziune – 410 milioane lei, creştere 1,7%

Avocatul Poporului – 23,5 milioane lei, creştere 31%

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 21 milioane lei, cretere 28%

Agenţia Naţională pentru Integritate – 22 milioane lei, creştere 15,6%

Administraţia Prezidenţială – 55 milioane lei, creştere 4,1%

Consilul Naţional al Audiovizualului – 12,8 milioane lei, creştere 18%

Oficul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor – 16,1 milioane lei, creştere11,9%

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării – 7,8 milioane lei, creştere 22%

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii – 18,2 milioane lei, creştere 7,3%

Consiliul Legislativ – 11 milioane lei, creştere 12%

Oficiul Registrul Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – 11,1 milioane lei, creştere 12%

Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 5.8 milioane lei, creştere 26%

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor – 12,7 milioane lei, creştere 8,7%

Academia – 10,6 milioane lei, creştere 5,1%

Secretariatul de stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist – 3,3 milioane lei, creştere 16,5%

Societatea Română de Radiodifuziune – 387 milioane lei, creştere 5,1%

Agerpres – 22 milioane lei, creştere 10,6%

Ministerul Finanţelor a publicat proiectul de buget pe 2019

Bugetul de stat pe 2019 este construit pe un deficit bugetar cash pe anul 2019 de 2,55% din PIB, iar deficitul ESA la 2,57% din PIB, potrivit proiectului de buget afişat, joi seara, de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), pe site spre dezbatere publică.

Anul 2019 este „primul an în care începe ajustarea deficitului bugetar, respectiv o ajustare de 0,39 puncte procentuale în termeni ESA faţa de anul 2018, care va continua pe orizontul 2020-2022, urmând ca acesta să ajungă în anul 2022 la 1,8% din PIB, respectiv o ajustare de 0,77 puncte procentuale faţă de anul 2019”, scrie în proiectul privind situaţia economică.

În plus, proiectul de buget pe 2019 este configurat pe un cadru economic cu o creştere economică de 5,5% şi un ritm mediu anual de 5,2% pe întreg orizontul 2020-2022, conform raportului privind situaţia macroeconomică.

De asemenea, rata anuală a inflaţiei luată în calcul la stabilirea bugetului pentru acest an a fost de 2,8%, apropiat de nivelul de 2,9%, cât prognozează pentru finele acestui an Banca Naţională a României.

„Plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este în anul 2019 de -2,55% (deficit bugetar – n.red.), iar în anul 2020 de -2,10%. Plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este de 10,0% în anul 2019 şi de 9,7 % în anul 2020. Plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene pentru sfârşitul anului 2019, este de 40% din produsul intern brut”, arată proiectul Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019.

Bugetul de stat se stabileşte la venituri de 164,72 miliarde de lei, iar la cheltuieli în sumă de 254,1 miliarde de lei credite de angajament şi în sumă de 199,58 miliarde de lei credite bugetare, cu un deficit de 34,85 miliarde de lei, conform proiectului de Lege a bugetului de pe anul 2019.

Mai exact, veniturile bugetului general consolidat pentru 2019 sunt estimate la 341,4 miliarde de lei, respectiv 33,4% din PIB, cele mai mari provenind din contribuţiile de asigurări sociale – 11,5% din PIB, urmate de TVA – 6,8%, accize – 3%, impozit pe salarii şi pe venit – 2,3%. În schimb, cheltuielile bugetului general consolidat pentru 2019 sunt estimate la 367,5 miliarde lei, respectiv 35,9% din PIB, cele mai mari fiind cu asistenţa socială – estimate la 109,8 miliarde lei, respectiv 10,7% din PIB şi cele de personal – 102,5 miliarde lei (10% din PIB).

Din taxa pe valoarea adăugată (TVA) se alocă 13,39 miliarde de lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care:

a) 499,8 milioane lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor;

b) 1,64 miliarde de lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti;

c) 300 de milioane de lei destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, sumă repartizată pe judeţe astfel: 50% din sumă se repartizează în mod egal tuturor judeţelor, 15% din sumă direct proporţional cu lungimea drumurilor, 35% din sumă invers proporţional cu capacitatea financiară a judeţelor; repartizarea sumelor pe unităţi administrativ-teritoriale se face în funcţie de lungimea şi starea tehnică a drumurilor, prin hotărâre, de către consiliul judeţean, după consultarea primarilor;

d) 10,775 miliarde de lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, pentru finanţarea cheltuielilor aferente funcţionării serviciilor publice de salvare acvatică-salvamar şi a posturilor de prim ajutor pe plajele cu destinaţie turistică, (…), pentru municipiul Sibiu, pentru finanţarea cheltuielilor ocazionate de organizarea Summit-ului şefilor de stat sau de guvern, cu ocazia exercitării Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, şi pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 26/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, potrivit anexei nr.7 şi 7/01;

e) 178,6 milioane lei pentru finanţarea cheltuielilor învăţământului particular şi cel confesional, acreditate.

Categoria: ECONOMIE-FINANŢE