Marile speranţe pentru marea de la munte – Tinu Hangan: Colibiţa nu este pregătită pentru turismul de masă!!!

Marile speranţe pentru marea de la munte – Tinu Hangan: Colibiţa nu este pregătită pentru turismul de masă!!!

Marile Speranţe este una din cărţile mele preferate din opera lui Dickens, iar aşa-zisa marea de la munte este o chestiune ce vara îmi dă dureri de cap. Ele, durerile de cap sunt consecinţa suprapopulării în lunile de vară a unui loc cu un potenţial turistic uriaş, dar care, în plin sezon estival, devine o zonă sufocată de turişti, sute de maşini şi foarte mulţi nervi pentru cei care ar vrea să ajungă la malul lacului fără a mai plăti la proprietarii de vile, restaurante şi plaje.

Că există bucăţi de plajă amenajate pe banii „operatorilor” de turism din zonă, nu e rău deloc, e chiar bine, că doritorii de ozon pot să-l respire liniştiţi, dincolo de ceilalţi turişti care ar vrea să ajungă şi ei la malul lacului cu pricina, dar nu prea ajung, mai ales în iulie şi august, când presiunea turistică pe spaţiile de cazare şi masă e uriaşă, iar foarte mulţi dintre cei care ajung prima dată la Colibiţa sunt atât de disperaţi că îşi caută cazarea la sătenii din Bistriţa-Bârgăului, pentru că şi la Miţa, cazarea e un lux iar mâncarea fudulie.

Aşa cum e de aşteptat, declararea Colibiţei drept staţiune de interes local, nu rezolvă, încă, marile probleme din zonă:

  1. Găsirea unor soluţii optime pentru infrastructura de drumuri, dar şi pentru noi locuri de cazare şi mâncare
  2. Canalizarea care trebuie făcută în regim de urgenţă
  3. Electrificarea zonelor de impact turistic
  4. Amenajarea unei plaje publice pe lângă malul lacului, spaţiu de recreere la care să aibă acces toţi cei care vizitează noua staţiune sau ajung întâmplător în zonă.

Tinu Hangan: Colibiţa nu este pregătită pentru turismul de masă!!!

Unul din primii administratori ai unei pensiuni din zona lacului Colibiţa a fost Dumitru Hangan, Tinu, cel care a inventat în vara anului  1990 ceea ce acum denumim conceptul ARINIŞ.

Au trecut 26 de ani de când complexul turistic ARINIŞ există pe malul Colibiţei, Tinu Hangan fiind unul din patronii de pensiune turistică care a fost martorul dezvoltării Colibiţei de la stadiul de „colonie” la ceea ce se vede astăzi.

Nu suntem pregătiţi pentru turism de masă

Tinu Hangan este direct când vorbeşte despre zecile de pensiuni şi vile apărute în areal: „ Îmi este greu să vorbesc despre foarte multe dintre vile sau pensiuni, multe dintre ele se deschid vineri şi se închid duminică seara. Când vin controalele, unde credeţi că vin: la Ariniş şi la Coruţiu. Eu o tot spun – cu pensiuni de week-end, nu poţi face turism. Păi, atunci vă miraţi că vara se blochează toate pe aici. Turiştii ştiu de una de pe net, aici e altceva. Şi, mai e ceva: mentalitatea şi lipsa de bun simţ a unor turişti, ăia care vin aici pe orb, fără a da un telefon, făra a-şi face o amărâtă de rezervare. Hop şi ei, cu căţel şi purcel, te întreabă dacă nu ai locuri, fără să se gândească un minut că poate era mai bine să dea un telefon, iar dacă le spui că era nevoia de-o rezervare, se ofuschează. O spun cu toată responsabilitatea: nu suntem pregătiţi de a face turism de masă, aşa că mai moale cu marea de la munte”.

Turism legal, turism ilegal

Întrebat cât din turismul care se face la Colibiţa se desfăşoară conform legii, Tinu Hangan spune că 40 la sută din activitatea de turism din zonă, eludează legea.

Colibiţa, lac nenavigabil?

Potrivit celor spuse de Tinu Hangan, povestea cu turiştii care nu au acces la malurile lacului este una cu mai multe tăişuri: „ Te poţi tăia în oricare din lame. Păi, unu – lacul, măi oameni buni, lacul nu e navigabil, nu este un lac, e o acumulare de apă care are un scop cât se poate de concret: aprovizionarea cu apă a municipiului Bistriţa şi a altora localităţi din aval. Doi, cine face baie în acest lac, o face pe propria răspundere, în primul rând că nu există salvamari să le zic aşa, în al doilea rând că la la zece metri liniari de pe mal, cobori de la 2 , 3 metri, direct la 80 -90 de metri. La asta, adăugaţi faptul că la un metru adâncime, temperatura este chiar şi vara sub 8-9 grade Celsius”.

COTA 800, COTA 805

„Tot ceea ce înseamnă teren la cota 800 este intabulat de Apele Române, construcţiile, dar toate construcţiile trebuie făcute la cota 805. Toţi s-au dus cu tot felul de construcţii până în lac, deşi ştiau că nu este legal. Cine le-a dat certificatele de urbanism, să răspundă! Reţineţi ce vă spun eu: promenada este o poveste, nu există teren liber de sarcini în jurul lacului”, ne-a mai spus Tinu Hangan.

TURISM CU BARIERE – NU AVEM APĂ, NU AVEM CANALIZARE, NU AVEM CURENT ELECTRIC, IAR NOI VORBIM DESPRE STAŢIUNE… CE STAŢIUNE? CINE O AUTORIZEAZĂ?

Tinu Hangan mai susţine faptul că autorităţile locale şi judeţene vor să facă turism fără a exista în zonă  drumuri circulabile, apă curentă, canalizare sau curent electric: „ Ce vreţi să facă turistul în timpul zilei? Poate vrea să facă o plimbare? Dar, când o ia pe drumurile din jurul lacului, sunt puse bariere, dar, să ştiţi că astea nu sunt puse pentru adevăraţii hoţi de lemne, ci pentru turiştii care, vin pe urmă şi îmi spun că nu sunt lăsaţi să facă drumeţii”, conchide Hangan.

 

Categoria: EVENIMENT