Klaus Iohannis RESPINGE Legea finanţării partidelor politice

Klaus Iohannis RESPINGE Legea finanţării partidelor politice

Preşedintele Klaus Iohannis a refuzat să promulge legea finanţării partidelor politice, trimiţând-o înapoi în parlament pentru reexaminare.

 

Legea transmisă spre promulgare aduce modificări şi completări substanţiale Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Necesitatea reformării instituţiilor politice prin crearea unui cadru legislativ cât mai clar în ceea ce priveşte finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, bazat pe integritate şi pe claritate a normei juridice, impune, însă, reexaminarea de către Parlament a unora dintre dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006, atât sub aspectul concordanţei cu principiile şi normele constituţionale referitoare la partidele politice, cât şi sub aspectul clarităţii normelor juridice. De asemenea, legea transmisă spre promulgare ridică probleme şi din perspectiva respectării procedurii parlamentare de adoptare a legilor, precum şi sub aspectul transparenţei în dezbaterile parlamentare, ca principiu intrinsec al funcţiei de legiferare a Parlamentului”, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Printre nemulţumire pe care le are preşedintele, subliniate în comunicatul de presă, faţă de legea finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale, se numără şi faptul că, deşi se introduce principiul „independenţei partidelor şi al candidaţilor”, este nevoie de clarificări suplimentare, astfel încât să fie corelat cu principiul pluralismului politic.

Klaus Iohannis a subliniat şi faptul că împrumuturile de la persoane fizice şi juridice, ca variantă de sursă de finanţare a unui partid, „poate fi o normă juridică de natură să perpetueze dependenţa mediului politic de mediul de afaceri şi poate fi de natură să eludeze plafoanele stabilite atât pentru împrumuturi, cât şi pentru donaţii (eventual, prin donaţii deghizate sub formă de împrumuturi), a căror restituire nu va fi solicitată”.

Un punct de vedere negativ a primit şi prevederea referitoare la donaţii. Potrivit preşedintelui, se poate interpreta faptul că este permisă acceptarea donaţiilor, făcute cu scopul de a obţine un avantaj politic, şi astfel s-ar ajunge la încălcarea pluralismului politic.

„În opinia noastră, coroborarea prevederilor menţionate conduce la concluzia că neîndeplinirea sarcinii de către partidul donatar în termenul şi în condiţiile prevăzute de contractul de donaţie şi neexercitarea de către donator a acţiunii în executarea sarcinii ori a acţiunii în revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii în termenul general de prescripţie au drept consecinţă directă eludarea Art. 5 alin. (2), (3), (4) şi (5) şi depăşirea valorilor maxime ale donaţiilor ce pot fi primite într-un an fiscal. Acţiunea în executarea sarcinii, precum şi acţiunea în revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii sunt subordonate principiului disponibilităţii ce guvernează procesul civil, la care este de presupus că donatorul nu va recurge niciodată, atunci când donaţia este făcută cu scopul evident de a obţine un avantaj politic, cu aceeaşi consecinţă a încălcării principiului pluralismului politic prevăzut în Art. 8 alin. (1) din Constituţie”, se mai arată în comunicatul Preşedinţiei.

Klaus Iohannis mai spună şi că tratamentul subvenţiilor primite de la stat, aşa cum este precizat în legea trimisă spre promulgare, este unul care „creează premisele încălcării principiului egalei protecţii a proprietăţii private indiferent de titular”. Şeful statului explică faptul că aceste subvenţii nu sunt supuse executării silite prin poprire.

„Întrucât veniturile rezultate din subvenţiile de la bugetul de stat pot finanţa activităţi specifice pentru un anume partid în baza unor contracte cu diverşi furnizori nu este justificată exceptarea acestora de la executarea silită. În fapt, atunci când se încheie un contract cu un furnizor pentru realizarea unor activităţi specifice, partidul politic ar trebui să îşi bazeze decizia pe un anumit cuantum al veniturilor sale, care include şi subvenţiile de la bugetul de stat. Ca atare, creanţele împotriva partidelor politice ar trebui să fie exigibile ţinând cont de veniturile partidelor politice existente la momentul executării silite, fără a se lua în considerare sursa respectivului venit”, a transmis Iohannis.

Referitor la prevederea care dă dreptul Autorităţii Electorale Permanente de a solicita documente şi informaţii pentru verificarea legalităţii veniturilor şi cheltuielilor, Administraţia Prezidenţială susţine că ar trebui revizuită, în sensul în care AEP ar trebui „să fie în legătură exclusiv cu activităţile partidelor”. În forma actuală a legii, cea trimisă spre promulgare, preşedintele susţine că AEP poate cere orice document de la persoane fizice sau juridice şi de la instituţii publice, sub pretextul că face verificări, iar asta ar fi o extindere a atribuţiilor AEP.

În plus, Klaus Iohannis a mai subliniat şi faptul că nu a fost făcut un studiu de impact sau o dezbatere, pe subiectul alocării fondurilor publice.

La final, şeful statului acuză şi o nerespectare a bicameralismului, în sensul în care mai multe amendamente adoptate de Camera Deputaţilor, forum decizional, nu au fost discutate şi de senatori.

„Din această perspectivă, considerăm că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, fiind adoptată numai de către Camera Deputaţilor, nu respectă procedura parlamentară de adoptare a legilor şi contravine jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de Parlament, în conformitate cu principiul bicameralismului, consacrat de prevederilor Art. 61 alin. (2) din Constituţie, republicată”, a încheiat Iohannis.

Categoria: Politica