Istorie politică: Nicolae Ceauşescu, Bistriţa şi vânătoarea de urşi de la Dealul Negru

Istorie politică: Nicolae Ceauşescu, Bistriţa şi vânătoarea de urşi de la Dealul Negru


101 ani ar fi făcut astăzi Nicolae Ceauşescu, fost preşedinte al RSR, secretar general al PCR, adică al Partidului Comunist Român. Ca orice lider comunist, ca orice şef politic, Nicolae Ceauşescu iubea vânătoarea, „sport” al elitei politice moderne, costisitor,  dar spaţiul ideal unde se iau şi astăzi adevăratele decizii politice, economice sau sociale. Unul din locurile preferate de Nicolae Ceauşescu pentru vânătoarea de urşi bruni a fost zona Dealul Negru –Cuşma din apropierea municipiului Bistriţa.

Povestea în cele ce urmează…

Dealul Negru: Locul unde Nicolae Ceauşescu venea pentru a vâna cei mai frumoşi urşi bruni din nord-vestul Transilvaniei

Cabana de la Dealul Negru este una din locaţiile care au intrat în legendă şi în folclorul urban şi rural. De la cei mai cunoscuţi locatari, Nicolae şi Elena Ceauşescu, aici ajungând chiar şi generalul Ioan Mihai Pacepa, până la Dumitru Dragomir şi Mircea Sandu, cabana de la Dealul Negru rămâne un loc unde găseşti istorie la tot pasul. Interesant este faptul că aici se organizau cele mai mari şi adevărate vânători de urs brun, fapt rămas valabil şi la această oră, în zonă existând o populaţia de urs brun, a cărei concentraţie depaşeşte toamna 100 de exemplare.

Cuplul prezindenţial venea la vânătoare la Cuşma de 3-4 ori pe an pentru a profita de efectivul mare de urşi bruni, cel mai mare din lume. O vizită a dictatorului mobiliza pe puţin 400 de oameni, care se asigurau că nu le lipseşte nimic soţilor Ceauşescu. Potrivit vânătorilor şi celor care îngrijesc cabana, aflată momentan în proprietatea Romsilva, Elena obişnuia să-şi urmărească soţul de la balcon, acelaşi balcon fiind folosit şi de către Nicolae Ceauşescu pentru a vâna animalele aduse din întreaga pădure în apropierea cabanei de sute de oameni mobilizaţi în acest sens. Cele două corpuri ale cabanei sunt legate de un culoar acoperit şi închis, care era, se pare, folosit pentru transportarea dintr-o parte în alta a tăvilor cu mâncare, fiind astfel protejate cu ajutorul geamurilor „tunelului” de eventualele stropiri cu otravă. Pragul cabanei lui Ceauşescu a fost trecut şi de oameni politici ai judeţului, precum Radu Moldovan, Ioan Oltean, dar şi de primarul oraşului Cluj-Napoca şi fostul premier Emil Boc.


Amintiri despre vânătoare.

Unul din vânătorii cunoscuţi în zonă, Anton Vlad, decedat la această oră, fost ministru secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Mediului din guvernul Radu Vasile, spunea în 2010 că fondul de vânătoare de la Dealul Negru este unul cât se poate de special : ” Nicolae Ceauşescu era un vânător pasionat, iar la Dealul Negru, găseşti în afara ursului brun, mistreţi dar şi exemplare superbe de cerbi. Îi plăcea foarte mult aici. Este un rai al vânătorii şi al vânătorilor. Acolo sunt întrunite cele trei condiţii esenţiale pentru existenţa unui vânat de calitate: hrană, linişte şi adăpost”, spune Vlad. Potrivit lui Anton Vlad, urşii sunt mari amatori de fructe, iar în zonă există livezi de peri plantate de saşi în perioada interbelică.

Cifre şi date

Cabana este amplasată la aproximativ 40 de km de municipiul Bistriţa, într-o regiune colinară din piemontul Călimanilor. Locuri cazare : 20 Preţ : 65 de lei pe noapte.  În vecinătatea cabanei sunt trei elioporturi.  4000 de euro este preţul pentru vânarea unui urs.

Scurt istoric

Reamintim că

Astăzi, 26 ianurie 2019 se împlinesc 101 ani de la naşterea unuia din cei mai importanţi lideri din perioada comunistă – Nicolae Ceauşescu: n. 26 ianuarie 1918Scorniceştijudeţul Olt – d. 25 decembrie 1989Târgovişte). Regimul politic al lui Nicolae Ceauşescu s-a caracterizat prin două etape diferite. În primii ani, şi-a consolidat puterea în sânul partidului şi a continuat linia politică de independenţă faţă de Moscova, etapă culminând cu momentul condamnării publice a intervenţiei trupelor Pactului de la Varşovia în Cehoslovacia. Statele occidentale au profitat de această atitudine în speranţa de a diminua influenţa sovietică în blocul comunist.

Cea de-a doua etapă coincide cu instaurarea dictaturii naţional-comuniste şi a revoluţiei culturale caracterizate prin preluarea tuturor pârghiilor în stat, un accentuat cult al personalităţii şi un aparat de stat capabil să reprime orice formă de opoziţie. Politica economică a lui Ceauşescu de industrializare şi urbanizare forţată s-a dovedit falimentară, în anii ’80 România trecând printr-o accentuată criză morală, socială şi economică, timp în care majoritatea populaţiei trăia la limita subzistenţei.

Nicolae Ceauşescu a refuzat orice tentativă de schimbare şi nu s-a arătat dispus să accepte reformarea sistemului. Pe fondul eşecului înregistrat de regimurile politice ale blocului răsăritean, o revoltă populară pornită la Timişoara a fost scânteia care a alimentat dorinţa populaţiei de schimbare, iar Nicolae Ceauşescu a fost îndepărtat de la putere după ample lupte de stradă.

A fost condamnat la moarte pentru genocid, subminarea puterii de stat şi a economiei naţionale.

 

Categoria: Istorie Politică