Istoria neromanţată a depozitului ecologic de la Tărpiu – O groapă construită în pantă şi care a costat cu 4 milioane de lei mai mult

Istoria neromanţată a depozitului ecologic de la Tărpiu – O groapă construită în pantă şi care a costat cu 4 milioane de lei mai mult

Proiectul ”Sistem integrat de management al deşeurilor solide în judeţul Bistriţa-Năsăud”, derulat în perioada 2009-2012, a prevăzut construirea unui centru de management integrat al deşeurilor în satul Tărpiu din comuna Dumitra, construirea a cinci staţii de transfer în Bistriţa, Beclean, Năsăud, Sîngeorz-Băi şi Galaţii Bistriţei, construirea în Bistriţa a două centre de colectare a deşeurilor voluminoase şi a DEEE şi câte un centru de colectare în fiecare oraş al judeţului, achiziţionarea de containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor şi vehicule pentru transportul acestora, închiderea şi ecologizarea depozitelor de deşeuri urbane şi rurale neconforme. Valoarea totală a proiectului: 156.636.438 lei, valoarea eligibilă: 141.709.850 lei, 98 la sută din sumă reprezentând finanţare nerambursabilă din Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi de la bugetul de stat.

CE MAI ŞTIM:

 

Depozitul ecologic de la Tărpiu face parte din proiectul european „Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Bistriţa-Năsăud”, în valoare de 49 milioane de euro. Depozitul ecologic de la Tărpiu a fost dechis în anul 2013, fiind primul depozit ecologic din ţară şi el este admnistrat pe o perioadă de 20 de ani de compania Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deşeurilor SRL.

REAMINTIM FAPTUL CĂ:

Depozitul ecologic de la Tarpiu a fost  mai scump cu patru milioane de lei decât fusese estimat iniţial din cauza faptului că a fost nevoie ca, în groapă, să fie duşi 140.000 de metri cubi argila de calitate, scoasă de pe teriroiul comunei Dumitra. Fostul   manager de proiect Dorel Rus , care i-a luat locul lui Vasile Moldovan (PDL), retras la pensie, a explicat în 2010, că s-a făcut o corecţie de 4 milioane de lei la acest proiect de management integral al deşeurilor fiindcă terenul pe care a fost construit depozitul de gunoi de la Tarpiu nu corespundea din punctul de vedere al parametrilor şi a fost nevoie de înlocuirea a 140.000 de metri cubi de argila cu alta adusă de pe teritoriul comunei Dumitra, de la o distanta de 12 kilometri de locul în care se afla depozitul. Astfel, valoarea lucrărilor a fost majorata cu 50%, iar corecţia a fost acceptată.

 

2 . IRIDEX APARE , DIN NOU, ÎN ECUAŢIA DEŞEURILOR

 

 Depozitul şi cele cinci staţii de transfer au fost construite   de firma Iridex Group Construcţii SRL din comuna Voluntari pentru circa 47 milioane lei, fără TVA. În ceea ce priveşte închiderea şi ecologizarea celor patru depozite de deşeuri urbane şi 200 din mediul rural, licitaţia a fost câştigată de societatea Bilfinger Berger din Bucureşti, pentru o sumă ce depăşeşte 28 milioane lei, fără TVA, în condiţiile în care depozitele au fost deja închise în marea lor majoritate pe banii primăriilor. 
Ce a spus Liviu Rusu, atunci?

 

Preşedinte al Consiliului Judeţean în perioada cînd au mai apărut patru milioane de lei în schema de finanţare, Liviu Rusu a declarat următoarele: „Legea permite negocierea unor lucrări care au avut caracter imprevizibil. Sigur, au fost situaţii imprevizibile şi proiectul, calculele de proiect şi legile care guverneaza desfaşurarea de astfel de activitaţi au permis sa se negocieze anumite lucrari care au avut caracterul de imprevizibil”.
Vasile Moldovan , fost manager de proiect:

 

„Nu s-a cheltuit niciun leu în plus faţă de suma alocata prin proiect la aprobarea cererii de finanţare. Suntem in limita sumelor alocate chiar se realizeaza o economie per total de circa 3.000 de euro. Economiile au rezultat din licitaţiile organizate.

 

Cu toate acestea, Vasile Moldovan a recunoscut acum ca o parte a contractului a fost majorata cu 40%, recunoscand chiar el ca firmele au venit cu preţul foarte mic la licitaţii ca apoi preţul sa se majoreze.
„Valoarea contractului de la centru de management a crescut ca şi valoare, dar este sub limita valorii prevazuta prin proiect. Pentru ca la licitaţie au venit mai mulţi şi au venit cu un preţ destul de scazut, au ramas economii şi din acestea, ca urmare a unor situaţii imprevizibile. A existat o creştere in jur de 40%. Valorile sunt sub valoarea cuprinsa in proiect. Pana la 50% pot fi marite in cazul in care sunt constate de catre firma Eptisa, diriginta de şantier. Eptisa are ca dirigenţia de şantier şi lucrarile de apa de la Aquabis. Ei, deşi sunt supraveghetori la doua proiecte sunt intr-un singur sediu de anul trecut in decembrie”.

 

Ce s-a întâmplat în vara lui 2012, după alegerea lui Radu Moldovan?

 

„Am moştenit un proiect făcut de predecesorul meu (n.red. Liviu Rusu) care a avut ideea să facă un depozit ecologic în pantă şi care a semnat şi un act adiţional de 2,5 milioane de euro ca să mute depozitul cu câteva sute de metri mai încolo, de pe un izvor pe altul… Totuşi, cu toate dificultăţile pe care le-am întâmpinat, am reuşit să punem în funcţiune acest depozit. Sigur că Direcţia Naţională Anticorupţie se ocupă în mod direct de modul în care au fost desfăşurate licitaţiile şi procedurile de implementare a proiectului în respectiva perioadă”, a explicat atunci Radu Moldovan .

 

DUPĂ ZECE ANI

 

La zece ani distanţă de la momentul implementării acestui proiect European, situaţia nu este deloc bună pentru niciuna din părţile implicate: sătenii spune că au fost minţiţi cu privire la tot ceea ce înseamnă centrul de management al deşeurilor, sunt poluaţi, iar levigatul le dă frisoane la fiecare ploaie, ştiut fiind faptul că acest rezultat al depozitării deşeurilor este un produs chimic extreme de toxic, în timp ce Vitalia a rămas fără licenţa de colectare a deşeurilor şi a intrat în insolvenţă.

 

Mai mult, directorul de comunicare al SC Vitalia Servicii pentru Mediu SA, Liviu Tănase a confirmat faptul că tot acest scandal este consecinţa unui proiect prost făcut:

 

 

LIVIU TĂNASE „S-au făcut nişte promisiuni în trecut. Cei care au condus Consiliul Judeţean, când s-a făcut groapa au promis nişte treburi: că nu le iau bani pentru gunoi, le-au promis marea cu sarea. Dar nu se poate. Este vorba de un proiect care a fost din capul locului greşit implementat. Nu sunt specialist în gropi de gunoi, o groapă pusă şi proiectată în plan înclinat, 17 grade cu 5 în lateral. Levigatul în ea nu stă aşa cum ar trebui, ca să fie controlat. Stă într-un colţ. Nu s-au montat vane, avem nişte dispozitive din cauciuc. Dacă vine o ploaie ca şi la Focşani, levigatul sare din gropă peste tot pentru că nu mai putem să-l controlăm. Tărpiul nu este pe un plan drept, este pe unul înclinat şi ar fi trebuit să aibă 3 vane. De trei ani le solicităm. Groapa este în garanţie încă un an jumătate de acum încolo. Consultantuul a făcut într-un fel, executantul într-un fel, Consiliul Judeţean s-a ocupat de implementare. Fiecare a făcut într-un fel. Din momentul în care pui în practică orice fel de lucruri se demonstrează că nu e aşa cum scrie la carte. Şi din cauza aceasta am ajuns în nişte situaţii ca asta”.

 

CE MAI SPUNE TĂNASE: Consiliul Judeţean, care n-a făcut investiţiile cum trebuie. Banii care îi dăm din redevenţă, s-au adunat vreo 600.000-700.000 de euro în decursul celor 3 ani de zile. Nu s-a cheltuit un cent. Nu ştiu de ce”.
 

Centrul de depozitare de la Tărpiu are o capacitate totală proiectată de un milion de metri cubi, în patru celule. Prima celulă, operabilă, are o durată de viaţă de 5-6 ani, o capacitate de depozitare de 300.000 de metri cubi şi se întinde pe 2,62 ha. Construcţia celorlalte trei celule va începe în 2015, 2021 respectiv 2026. Staţia de sortare (capacitate de 13.000 de tone pe an) permite sortarea diferitelor tipuri de deşeuri din ambalaje pe diferite componente. Staţia de compostare a deşeurilor (1,4 ha) are o capacitate de 12.000 de tone pe an şi cuprinde o zonă de compostare, una de maturare şi una de stocare, tehnica de compostare utilizată fiind compostarea în brazdă.

În afară de spaţiul de stocare finală a deşeurilor, depozitul ecologic include un sistem de management al apei, o staţie de tratare a levigatului, un sistem de colectare a gazului şi ardere cu faclă, o clădire administrativă, o cabină prevăzută cu pod de cântărire, atelier auto, parcări şi facilităţi conexe.

Depozitul de la Tărpiu va fi administrat în următorii 20 de ani de SC Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deşeurilor SRL, firmă care va plăti o redevenţă trimestrială, banii urmând să fie folosiţi pentru construcţia celorlalte trei celule. Vitalia a ofertat 42,82 lei fără TVA/tonă la tariful pentru preluarea deşeurilor municipale reziduale în vederea depozitării, la tarifele pentru preluarea deşeurilor biodegradabile în vederea compostării oferta a fost de 0,10 lei/tonă, acelaşi fiind şi tariful de preluare a deşeurilor reciclabile colectate separat în vederea sortării.

Categoria: Dezvaluiri