IOAN DENEȘ – VIDEO: Lucrările la barajul Colibița sunt absolute obligatorii. Ele nu mai suportă niciun fel de amânare!

IOAN DENEȘ – VIDEO: Lucrările la barajul Colibița sunt absolute obligatorii. Ele nu mai suportă niciun fel de amânare!

Ioan Deneș a  explicat astăzi  cum se va face golirea lacului Colibița și ce lucrări se vor executa la baraj

Prezent timp de două zile la Bistrița unde a participat la sesiunea din februarie a Comisiei  pentru Ape, Păduri, Pescuit și Fond cinegetic din cadrul Senatului României, ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș a vorbit astăzi despre cum și cât se va face golirea lacului Colibița și ce lucrări vor fi executate la baraj.

Amintim că este vorba de proiect care se va implementa  prin intermediul  POIM (Programul Operaţional de Infrastructură Mare, derulat de Ministerul Apelor şi Pădurilor) sub numele de ”Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița-Năăsud”, a cărui valoare totală este de 235 de milioane de lei, adică 50 de milioane euro.

Pentru 2019, cifra alocată pentru diferitele lucrări este de 9 milioane de lei.

În acest context, ministrul Ioan Deneș a venit cu următoarele explicații în privința obligativității aplicării respectivului proiect: ” Intervențiile la baraj, în zonă, în amonte și aval, sunt obligatorii și voi spune și de ce trebuie să facem toate  aceste lucrări: Începând cu anul 1986 au avut loc evenimente deosebite în exploatarea barajului, fiind realizate doar mici intervenții și reparații pentru evitarea unor probleme deosebite, dar situațiile nu au fost remediate. Trebuie știut faptul că, rîul Bistrița și afluenții săi, au un caracter torențial, consecința fiind inundații și modificarea morfologiei albiilor, efectul fiind eroziunile și avarierea lucrărilor de regularizare existentă”, a spus Deneș.

El a subliniat că expertizele efectuate la baraj au următoarele concluzii și recomandări: ” La baraj e vorba de deteriorarea măștii asfaltice și casa vanei golire de fund și semifund. La echipamentele și instalații e vorba de uzură fizică și morală, iar la versanți au existat alunecări de teren. La albia aval nu mai este asigurată tranzitarea debitelor evacuate, în timp ce sistemul de evacuare-alarmare este uzat fizic și moral , iar în unele zone este nefuncțional. Neexecutarea lucrărilor propuse poate avea un effect negativ asupra populației, mediului înconjurător dar pot produce și pagube economice”.

IOAN DENEȘ: Lucrările la barajul Colibița sunt absolute obligatorii. Ele nu mai suportă niciun fel de amânareIoan Deneș a explicat astăzi cum se va face golirea lacului Colibița și ce lucrări se vor executa la barajPrezent timp de două zile la Bistrița unde a participat la sesiunea din februarie a Comisiei pentru Ape, Păduri, Pescuit și Fond cinegetic din cadrul Senatului României, ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș a vorbit astăzi despre cum și cât se va face golirea lacului Colibița și ce lucrări vor fi executate la baraj.Amintim că este vorba de proiect care se va implementa prin intermediul POIM (Programul Operaţional de Infrastructură Mare, derulat de Ministerul Apelor şi Pădurilor) sub numele de ”Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița-Năăsud”, a cărui valoare totală este de 235 de milioane de lei, adică 50 de milioane euro. Pentru 2019, cifra alocată pentru diferitele lucrări este de 9 milioane de lei.

Publicată de Alin Cordos pe Vineri, 22 februarie 2019

Potrivit celor spuse de Ioan Deneș, cele 12 localităţi apărate împotriva inundaţiilor cumulează circa 114.000 locuitori, adică 36% din populaţia judeţului Bistriţa-Năsăud.

Obiective urmărite și harta lucrărilor de amenajare

Lucrările prevăzute sunt cuprinse în trei obiecte, punerea în siguranţă a barajului, amenajare albie aval şi zone umede. Lucrările de amenajare a râului Bistriţa aval de baraj se desfăşoară pe mai multe sectoare: sector 1, Baraj Colibiţa – confluenţe Valea Bârgăului (13,5 km); sector 2 confluenţă Valea Bârgăului – amonte municipiul Bistriţa (22,7 km); sector 3 amonte municipiul Bistriţa – confluenţă cu Şieu (14,5 km); Valea Bârgăului – afluent de dreapta al Bistriţei Transilvane – 10,4 km.

Așa cum era de așteptat, ministrul Ioan Deneș a făcut publice și o serie de date tehnice în privința barajului: ” Volumul total al barajului este de 100,74 milioane metri cubi, iar rezerva de fier, adică ceea ce va rămâne în baraj după golire este de 500.000 metri cubi.  Înălţimea maximă a apei în lac este de 76 m. Am golit, de la începutul lunii decembrie şi până la sfârşitul lunii ianuarie, aproximativ 6 m pe înălţime din Acumularea Colibiţa. În mai-iunie, mai golim o înălţime de 2-3 m, golirea va fi în total de 9 m. Urmează să se finalizeze cererea de finanţare a acestei investiţii, în luna martie, din acel moment vor începe procedurile de adjudecare al licitaţiei de execuţie. După adjudecarea licitaţiei se va începe golirea graduală până la nivelul batardoului, în amonte, adică aproximativ 6 m. În lac, după finalizarea acelei goliri graduale vor rămâne 6 m pe înălţime, respectiv 500.000 mc”, a explicat Deneș.

Proiectul prevede reabilitarea barajului pentru un volum de 100 milioane metri cubi, amenajare albie – 16 km, lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor – 19,7 km, 93 praguri de fund, refacere praguri de cădere cu scări de peşti – 6 e.

 

Scurt istoric

Lacul este unul artificial şi a fost realizat pe locul unei foste localităţi. Acesta a fost făcut dat în folosinţă în 1977. În anul 1979, satul este strămutat pe dealurile din apropiere, la Miţa, întrucât încep lucrările hidrotehnice, rezultatul acestora fiind acoperirea vetrei satului şi apariţia lacului de acumulare. Mai exact, pe râul Bistriţa Ardeleană se construieşte un baraj şi astfel ia naştere actualul lac Colibiţa, cu scopul de a alimenta cu apă localităţile de pe Valea Bârgăului.    Localitatea Colibiţa, situată la o altitudine de 800 de metri, a luat naştere în urmă cu peste 150 de ani. În anul 1850, pe locul unde acum se află lacul de acumulare, puteam număra doar 14 locuitori, care şi-au amenajat acolo un gater şi o biserică. Aceasta din urmă a fost ridicată în 1869.      În acelaşi an se construieşte şi un drum care leagă Colibiţa de Mureşenii Bârgăului, pentru a favoriza transportul de material lemnos. Numele de Colibiţa vine de la „colibe“, locuinţele temporare construite de primii ciobani care au transformat, fără voia lor, acest loc pitoresc într-o localitate.    În jurul anului 1918, în micuţul sat de la poalele Munţilor Bârgăului şi Călimani vine tâmplarul de origine germană W. Ianitchi, care vede potenţialul localităţii şi construieşte aici mai multe vile pentru saşii din Bistriţa. Prima vilă este construită în 1922, aceasta punând bazele unei staţiuni din ce în ce mai căutate.    Vilele şi casele de vacanţă sunt completate de aşezăminte construite de către locuitorii văii Bârgăului, aşa se face că, în 1966, localitatea are deja 689 de locuitori, pentru ca în 1974 să ajungă la 818. Locul este luat în calcul pentru relaxare şi tratament încă din 1925, când o asociaţie de medici din Cluj construieşte un sanatoriu care a funcţionat până în anul 1944, când a fost incendiat. În preajma celui de-Al Doilea Război Mondial, Colibiţa ajunge oaza de sănătate a studenţilor, orfanilor şi elevilor din întreaga Transilvanie.   Strămutarea nu a dus la dispariţia totală a satului, ci din contră la dezvoltarea acestuia în noua locaţie. După construirea lacului de acumulare apar primele vile de vacanţă pe malurile acestuia, iar Miţa, localitatea care îi adăposteşte pe cei strămutaţi, începe să fie numită Colibiţa. Locuitorii spun că şi acum, când e secetă, se poate observa în lac turla bisericii din vechiul sat inundat.

 

Categoria: EVENIMENT