EPISODUL 4: De la Mopal la Mopan SA sau lungul drum al zilei către noapte

EPISODUL 4: De la Mopal la Mopan SA sau lungul drum al zilei către noapte

Continuăm cu episodul al patrulea filmul modului  în care privatizările frauduloase au pus la pământ firme serioase din judeţul nostru, trimiţând în şomaj sute de mii de bistriţeni. De la distrugerea totală a fostului CPL sau Mopal SA, trecând pe la Mebis sau Mopan, firma de termoficare Proditerm, fosta Fabrică de sticlă, Fabrica de Bere sau Fabrica de confecţii SAMUS din Sg. Băi, privatizările au avut gir politic. Astăzi, episodul cu numărul patru vine să readucă la suprafață o altă privatizare ciudată,  una a cărei consecință a fost dispariția celui mai mare producător de pâine din județul Bistrița-Năsăud: SC Mopan SA, întreprindere de produse de panificație care a avut o soartă similară cu SC Mopal SA.

Diferența este că spațiile de producție, cele administrative ale vechiului Mopan SA sunt încă în picioare, pe când cele ale Mopalului sunt dispărute demult în vârtejul marilor interese imobiliare, stopate de criza economică. De asemenea, în cazul Mopan, niciunul dintre cei care au participat la privatizare, nu se pot lăuda cu faptul de-a se fi îmbogățit peste noapte, așa cum au făcut alții, mult mai șmecheri. Cu toate acestea, cel mai important lucru care trebuie spus este acela că vom constata că în perioada respectivă Traian Băsescu era împuternicitul României în relaţia cu FMI şi Banca Mondială, pe toată durata guvernelor ţărăniste, Ciorbea, Vasile, Isărescu, negociind acordurile de privatizare şi apoi semnându-le alături de cei trei premieri, în baza acordului PSAL cu Banca Mondială. De altfel, același Traian Băsescu şi-a pus semnătura pe documentele care obligau România la privatizarea principalelor companii din toate sectoarele, în calitate de împuternicit al guvernului în relaţiile cu FMI şi BM şi anexele PSAL 1 şi PSAL 2. Practic, este vorba de privatizări din perioada guvernările Adrian Năstase şi Călin Popescu Tăriceanu. Este vizată în special identificarea privatizărilor în care s-a folosit un raport de evaluare simplificat pentru preţul de pornire al licitaţiei.

Ce scria presa din vremea respectivă?

Așa cum era de așteptat, ziarele din vremea respectivă,  corespondenții Evenimentului Zilei, România Liberă sau Ziua de Nord-Vest au scris zeci de pagini despre ceea ce s-a întâmplat în cazul acestor privatizări. Cert, atât ediția de Transilvania a Evenimentului Zilei dar și Ziua de Nord-Vest au dedicat episoade întregi modului cum s-a acționat pentru a privatiza o întreprindere sau alta. Reamintim faptul că este vorba de identificarea privatizărilor în care s-a folosit un raport de evaluare simplificat pentru preţul de pornire al licitaţiei. Această procedură s-a aplicat în perioada amintită în cazul tuturor societăţilor vândute de ADS, adică pentru 40 de societăţi comerciale. Zeci de persoane au fost implicate în cazul fiecărei privatizări în parte, reprezentanţii ADS, reprezentanţii societăţilor comerciale, dar şi cei care au cumpărat acţiuni. În total, ADS şi AVAS au privatizat în perioada 2002- 2008 aproximativ 300 de societăţi comerciale din toată ţara, pe baza legii 137 din 2002 şi a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 8/27.02.2003, menite să accelereze procesele de privatizare. Ulterior, au apărut opinii conform cărora legile respective erau restrictive şi depăşite de situaţia economică. Tocmai de aceea, foarte multe din privatizările realizate în guvernările Năstase şi Tăriceanu s-au dovedit a fi eşecuri răsunătoare, cu pagube imense pentru stat.

 

 

 

Acțiunea de privatizare a Mopan SA a început în anul 2002, atunci când la sediul Sucursalei Regionale Nord Est a Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, a avut loc licitaţia cu strigare pentru vânzarea pachetului de 310.089 de acţiuni, reprezentând 78,01% din capitalul social al S.C. Mopan S.A. Bistriţa, jud. Bistriţa Năsăud.

Obiectul principal de activitate al societăţii bistriţene îl reprezenta fabricarea şi comercializarea produselor de morărit şi panificaţie, zaharoase şi făinoase, achiziţii de cereale şi comercializarea produselor agroalimentare.

După ce a analizat documentele de participare depuse, comisia de licitaţie a hotărât admiterea la licitaţia cu strigare a ambilor ofertanţi, S.C. COMCEREAL S.A. Sibiu şi S.C. BROADHURST INVESTMENTS LIMITED din Cipru.

Comcereal Sibiu a achiziţionat, la jumătatea lunii noiembrie, prin licitaţie cu strigare, 78% din acţiunile societăţii de morărit şi panificaţie Mopan Bistriţa, preţul tranzacţiei fiind de 9,59 miliarde de lei (286.000 de dolari). Autoritatea pentru Privatizare va relua licitaţia de vânzare a pachetului de acţiuni deţinut de stat la Mopan Bistriţa, în condiţiile în care câştigătorul desemnat în urma primei licitaţii, din 14 noiembrie 2002, nu şi-a onorat obligaţiile de plată până la termenul legal.

 

Privatizare pe un cent

Autoritatea pentru Privatizare (APAPS) a reuşit să vândă până la urmă pachetul de 78,01% din acţiunile societăţii Mopan Bistriţa, cumpărătorul fiind Cent Product SRL. Valoarea tranzacţiei a fost de peste 3,92 miliarde lei. La licitaţia cu strigare a mai participat Cipt Partener SRL Bistriţa, numai că să fie întrunite condiţiile legale, mai altfel spus pe post de “iepure”. Mopan mai fusese lansată la privatizare de cinci ori, demersurile anterioare dovedindu-se eşecuri pe linie.

“Mopan” SA Bistriţa nu a fost o simplă firmă de stat care făcea pâine, falimentară. Valoarea terenurilor pe care se aflau clădirile din patrimoniul Mopan depăşea cu mult valoarea cu care a cumpărat-o la timpul respectiv un “grup” din PSD Bistriţa. Au trecut inclusiv peste faptul că terenul pe care era construită moara fabricii era revendicat.

Cent Product SRL Bistriţa a fost înfiinţată la 16 mai 2003

Adică cu aproape o lună înainte de licitaţia organizată de APAPS. Conform datelor Oficiul Registrului Comerţului, capitalul subscris al firmei era la vremea respectivă de 2.222.220 de lei, integral vărsat. Existau un număr de 20 de părţi sociale, iar valoarea unei părţi sociale era de 111.111 lei. Activitatea principală, conform Codului CAEN, consta în comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun.

Cei care şi-au împărţit părţile sociale în funcţie de aportul la capitalul firmei au fost Nicula Petre, fostul director general al Mopan Bistriţa, care deţinea 3 părţi sociale, având 15% din beneficii sau pierderi. O contribuţie similară avea Doru Ciocan, fost funcţionar în cadrul firmei de termoficare a Bistriţei, SC Proditerm SA, dispărută și ea dintre cei vii. Aceleaşi cote îi reveneau fostului director al APAPS Bistriţa, Ignat Ezechil, implicat în mai multe scandaluri legate de privatizări, cu eleganţă numite cu “cântec”. Tot 15% deţinea şi Cristian Georgiu, fiul viceprimarului Ioan Georgiu , el însuşi membru al organizaţiei de tineret a PSD, fost lider al organizaţiei municipale.

Mai multă greutate aveau părţile sociale aparţinând lui Marius Bor, fost preşedinte al organizaţiei de tineret a PSD Bistriţa-Năsăud, cu 20%, respectiv 4 părţi sociale, şi lui Constantin Uţă, un apropiat al PSD Bistriţa. Constantin Uţă deţinea, împreună cu soţia, şi firma Cipt Partener, adică cea care s-a prezentat la licitaţia de la APAPS în postura de concurent al Cent Product.

Cei şase asociaţi ai firmei care a cumpărat Mopan SA spuneau în stânga şi-n dreapta că nu au de-a face cu această societate. Este adevărat, imediat după ce au intrat în posesia Mopan, pe care au cumpărat-o cu 3,9 miliarde de lei, administratorii Cent Product au vândut-o familiei Kalman, implicate în activităţi de cămătărie, dezvoltare imobiliară, posesoarea Agenţiei Imobiliare Eurocasa etc. Imediat Kalman prin agenţia proprie a dat anunţuri la rubricile de mica publicitate ale unor ziare locale ca intenţionează să vândă active ale Mopan, inclusiv moara, situată pe Strada Libertăţii din Bistriţa.

Fosta APAPS, actuala Autoritate pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) s-a autosesizat în scandalul privatizării Mopan Bistriţa întrucât a susţinut că firma care a cumpărat Mopan nu avea voie să vândă activele acesteia, obligaţie asumată prin contract.

Pe perioada monitorizării post-privatizare, respectiv 27.06.2003 – 27.06.2008, la data de la data de 29.08.2006 societatea privatizată a intrat în procedura insolvenţei, fiind radiată la data de 16.06.2009. Pentru nerespectarea obligaţiilor asumate prin contract cumpărătorul a fost acţionat in instanţă, dar pe durata desfăşurării proceselor legate de penalităţile aferente contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni a fost deschisă procedura insolvenţei şi pentru cumpărătorul SC Cent Product SRL. De la data de 17.04 2009, SC Mopan SA nu a  mai desfăşurat nici o activitate, intervenind lichidarea judiciară.

 

2009-anul falimentului

 

În 2009, s-a declarat falimentul Mopan SA. La vremea respectiva, Constantin Uţă care investise cel mai mult în cumpărarea pachetului de acţiuni al Mopan SA prin intermediul SC Cent Product SRL, a acţionat în judecată ca şi „recurent creditor” pe administratorii companiei, Ioan Sorin Puşcaş, Kalman Komlosy şi Lucian Papp, respectiv lichidatorul SC Levitomi Expert SPRL.

În final Uţă a pierdut procesul.

În 2011, a intrat în insolvenţă şi SC Cent Product SRL, lichidator fiind Şerban Simion. În 11 aprilie 2012, Tribunalul Bistriţa-Năsăud a declarat falimentul companiei. Direcţia Finanţelor Publice a făcut recurs, dar a pierdut la Curtea de Apel Cluj. Urmare a acestui fapt, Kalman Komlosy şi partenerii lui a rămas cu activele Mopan, iar intermediarii, “grupul” PSD, a rămas cu banii.

În loc de epilog

Terenul pe care se afla moara fabricii de pâine Mopan, aparţinea de drept familiei Crăciunescu, fiind moştenit de Jarmila Crăciunescu de la părinţii săi. Este vorba despre un teren în suprafaţă totală de 7.492 mp, pe care a fost cândva grădina familiei Weprik Francisc şi Vlasta, părinţii Jarmilei Crăciunescu. Într-o notificare cuprinsa în dosarul execuţional nr. 816 din 2001, înaintat spre executare la Prefectura Bistriţa-Năsăud la data de 24 septembrie 2001, familia Crăciunescu a revendicat terenul respectiv şi a cerut plata despăgubirilor băneşti în baza Legii 10 din 2001, publicată în Monitorul Oficial cu nr. 75/14.02.2001, pentru toată această suprafaţă. În anul 1970, terenul a fost împărţit de Sfatul Popular al oraşului Bistriţa în două parcele separate, una purtând CF nr. 4.877 şi alta CF 2.878. Parcela cu nr. 4.877 a fost expropriată în baza Decretului nr. 374 din 3 august 1970 al RSR în favoarea Statului Român şi în administrarea Întreprinderii de Industrie Locală Bistriţa. Exproprierea a fost executată fără nici o despăgubire în natură sau prin echivalent la valoarea circulaţiei, deşi decretul amintit prevedea acest lucru. Nici în instanţele de judecată cărora familia Crăciunescu s-a adresat după 1989, Primăria Bistriţa nu a putut face dovadă că autorităţile ar fi achitat contravaloarea terenului expropriat fără consimţământul proprietarilor de fapt şi de drept. A doua parcelă, având CF 2.678, a rămas grădina în proprietatea familiei Crăciunescu, dobândită cu titlu de moştenire de la părinţii Jarmilei Crăciunescu. După anul 1970, întreaga suprafaţă a grădinii de 7.492 mp a fost ocupată abuziv de actuala SC Mopan SA. Pe toată această suprafaţă au fost edificate construcţiile aparţinând întreprinderii.

Pentru a clarifica situaţia juridică a terenului, familia Crăciunescu s-a adresat instanţei şi în anul 1992 a obţinut sentinţa civilă cu nr. 1.251 a Judecătoriei Bistriţa, prin care se reconstituie dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 4.494 mp, suprafaţa de teren neexpropriată. Sentinţa însă nu a fost pusă în aplicare.

Asemenea lucruri se scriau în presa vremii. În episodul următor, al cincilea, vom afla când și unde a dispărut berea bistrițeană, cine a îngropat-o și de ce?

 

Categoria: Anchete