DRP FĂRĂ DRP

DRP FĂRĂ DRP

Am debutat în Tribuna în 1983. Era un săptămânal cu un aer respirabil, printre cele din epocă, tipărite în provincie, majoritatea îmbâcsite de oportunisme la adresa P.C.R. și potopite de cârduri de veleitari.

Îmi amintesc perfect și cu plăcere cum așteptam cu emoție apariția fiecărui număr. Cum, liceean fiind, îi priveam pe scriitorii care publicau aici ca pe niște zei; nu exagerez- chiar așa era în mintea mea necoaptă! Cum noțiunea de scriitor român contemporan era stâns legată de Tribuna clujeană. Cum, după debutul cu o pagină de poezii la 16 ani, am dat autografe pe respectiva pagină prin liceu. Redacția a trimis acolo 600 de exemplare, care s-au vândut repede.

În 1983 se vorbea mult de D.R.Popescu pe culoarele redacției, prin Arizona, cafeneaua unde mergeam de parcă trebuia să semnăm condica de prezență, deși el a plecat în anul anterior la București. Atmosfera de relativă libertate instituită de către prozator, spulberată în perioada următoare de redactorul- șef Vasile Sălăjan, era încă perceptibilă.

În acest mod s-a petrecut a doua mea întâlnire cu D.R.P., fără ca scriitorul să fie prezent cu fizicul. Prima a fost în gimnaziu, cu proza Mări sub pustiuri, pe care deprofesionalizata mea profă de română n-a reușit s-o ucidă, în percepția noastră, cu comentariile pe care ne-a obligat să le învățăm papagalicește pentru examenul de intrare în liceu. Dramatismul textului, deși tributar epocii, era răscolitor, mergea la esența a ce aveam mai uman în noi, scârboasele interpretări ale profesoarei nu mi-au creat antipatie față de autor, ca în multe și regretabile cazuri. Forța scriiturii a învins jalnicul conformism didactic.

Îmi pare rău că nu l-am cunoscut pe D.R.P. în carne și oase. Dar sper că mai e timp. Teatrul și prozele sale sunt de primul raft.

Scăzând lucrurile de care poate să fie acuzat cu îndreptățire, păstez imaginea sa așa cum l-am văzut în fotografiile anilor 80. Un bărbat decis, cu acțiunea în sânge, unul dintre rarii profesioniști ai literaturii române.

La mulți ani, Dumitru Radu Popescu!

 

(Text scris pentru numărul Tribunei, care trebuie să iasă din tipografie, consacrat în totalitate lui D.R.P. Împlinește 80 de ani în 19 august.)

Categoria: ANALIZE-COMENTARII