DRACULA ŞI MĂNĂSTIREA DE MAICI DE LA PIATRA FÂNTÂNELE

DRACULA ŞI MĂNĂSTIREA DE MAICI DE LA PIATRA FÂNTÂNELE

Turistul care vine pentru prima dată la Piatra Fântânele se poate caza şi vizita Castelul “Dracula”, Crucea din curtea mănăstirii de maici din localitate şi, dacă e iarnă poate schia pe pârtia neomologată din apropierea hotelului.

45 km de municipiul Bistriţa-  Piatra Fântânele.

E vorba de o locaţie foarte importantă pentru  turismul bistriţean, una care ar fi trebuit să devină staţiune turistică montană. Nu a fost să fie, deşi, multe din criteriile necesare în vederea înfiinţării unei mini-staţiuni montane ar exista, iar altele, nu. Localitate-brand a Transilvaniei prin Castelul însângeratului conte Dracula, construit însă mult mai departe de locul unde se presupune că ar fi existat respectivul castel, Piatra Fântânele are ce oferi din punct de vedere al turistului care îşi doreşte o vacanţă activă.  Pentru atestarea unei staţiuni turistice trebuie îndeplinite obligatoriu criteriile obligatorii şi 75% din punctajul maxim acordat pentru criteriile suplimentare, în cazul staţiunilor de interes naţional, şi 50% pentru staţiunile turistice de interes local. Aşadar, Colibiţa pe lângă potenţialul de care beneficiază, are nevoie de un drum rutier modernizat şi marcat cu semne de circulaţie, transport în comun între staţiunea turistică şi gara sau autogara, de un punct farmaceutic, de amenajarea şi iluminarea locurilor de promenadă, apă curentă, canalizare, energie electrică şi terenuri de joacă pentru copii. De asemenea, pentru a fi staţiune de interes naţional trebuie să dispună de un număr minim de 500 locuri în structurile de primire turistică, iar cele de interes local trebuie să dispună de minim 100 locuri. Existenţa unor terenuri cu regim de rezervare a locurilor care să oprească în gara care deserveşte staţiunea, a unor spaţii comerciale pentru activităţi de prestări servicii, a unor săli de spectacole şi săli de conferinţe cu o capacitate totală de minim 40 la sută din numărul locurilor existente în staţiune, a unei reţele de canalizare centralizată sunt de asemenea câteva din aspectele de care Colibiţa duce lipsă.

Dracula Land

Tihuţa este un pas din Munţii Bârgăului, situat la altitudinea de 1.227 de metri. Pe dealul Răchitaua existau mai multe ruine despre care se spune că aparţin unui castel în care s-a adăpostit Vlad Ţepeş. În deceniul şapte al secolului trecut,  comuniştii au construit în gura de rai din Munţii Bârgăului un hotel care se voia a fi copia fidelă a castelului temutului şi sângerosului conte Dracula. Turiştii români şi străini nu sunt însă convinşi de mult mediatizata asemănare. Hotelul Castel Dracula se vrea o copie a celui imaginat de Bram Stoker în romanul său. Aşezat pe un vârf de munte, castelul arată ca o fortăreaţă veche bine întreţinută. Pe sub o poarta, nu foarte înaltă, intri în curtea pavată cu piatră a edificiului

Misiuga şi vampirii

Ideea construirii hotelului a avut-o Alexandru Misiuga, decedat la această dată,  directorul din acea perioadă al Oficiului Judeţean de Turism Bistriţa-Năsăud. A citit cartea lui Bram Stoker şi a vrut să facă un castel-hotel ca şi cel din roman. Misiuga a făcut din beţe de chibrituri macheta viitorului imobil şi a încercat să obţină aprobări pentru construcţie.  Proiectul lui Misiuga a avut succes, a primit finanţări, valoarea totala a investitiei fiind, la vremea respectivă, de 25 de milioane de lei. Hotelul a fost proiectat de IPROCOM Bucureşti şi construit de IJCM Bistriţa. Constructia a început în 1976. Munca a fost grea din cauza condiţiilor climaterice , deoarece se putea lucra doar din mai şi până în octombie. Hotelul a fost terminat abia după şapte ani, adica în 1983 şi are 63 de camere.

Alexandru Misiuga

Pe când încă trăia, Misiuga, care era şi baron al Casei Dracula a dat următoarele explicaţii cu privire la istoria hotelului “Dracula”: “ Pe scurt, atât vă spun, Dumnezeu a făcut lumea în şase zile şi în a şaptea s-a odihnit. Eu, Alexandru Misiuga, dracu’ m-a pus să încep hotelul în 26 aprilie 1976, când s-a bătut ţăruşul şi abia în 20 august 1983 s-a inaugurat acest hotel, după 7 ani de zile de muncă continuă. Au fost viscole, căram cu autocarul de la Bistriţa unde erau la vremea aceea doar 7 case. N-am putut să-l botez Hotel Castel Dracula că dacă spuneam că am citit romanul eram luat la întrebări. Romanul a fost tradus de Ion Gorun în 1923, culmea chiar cu un an înainte să mă nasc eu. Hotel Tihuţa era, pentru că era Pasul Tihuţa. Am avut totuşi curajul la inaugurare, după 7 ani de zile, să pregătesc 16 călăreţi, cu fete, cu orchestră chiar de la intrare pentru întâmpinarea primului secretar. Era duminică, era soare, 20 august şi mă tot uitam la ceas. Fix la 11 vine coloana cu şefi. După ce opresc, văd că Tănase, cel care răspundea de comerţ şi de turism fuge către mine. Vine şi mă întreabă ce e cu tot circul. Eu îi spun că aştept să vină prim secretarul să taie pamblica pentru inaugurarea hotelului după 7 ani de zile. Mi-a spus că nu are nevoie de circ aşa că le-am spus tuturor să plece. Ceea ce au şi făcut în 2 minute. Primul secretar vine apoi la mine şi-mi spune să nu tai nici o pamblică. Eu cred că a fost din cauză că, pe vremea aceea, cuplul Ceauşescu avea obiceiul de a tăia panglici, iar teama a fost ca nu cumva cei doi să facă vreo plimbare cu elicopterul şi să mă vadă făcând acelaşi lucru.”

Lângă castelul lui Dracula a apărut Crucea

 

Poate, ca un fel de exorcizare a zonei, chiar în curtea mănăstirii de maici din Piatra Fântânele, a apărut o cruce uriaşă. Cea mai înaltă cruce din ţară are cu 2 metri în plus faţă de cea de pe Caraiman şi a fost dotată cu iluminare nocturnă. Construcţia are 30 de metri, 15 tone şi a costat până acum 1,3 milioane de lei, alocaţi din bugetul Consiliului Judeţean.

La Mănăstirea din Piatra Fântânele, locul unde a fost amplasată crucea despre care au curs râuri de cerneală, locuiesc 20 de măicuţe, păstorite de maica stareţă Pamfilia. Ea ştie el mai bine povestea acestui monument controversat, ea şi regretatul IPS al Vadului, Feleacului şi Clujului, Bartolomeu Anania, cel care îşi petrecea aici cea mai mare parte a timpului liber. Crucea de 30 de metri înălţime este vizibilă de la câţiva kilometri pe şoseaua care leagă Transilvania de Moldova şi în regim nocturn datorită unui sistem de iluminare pus deja în funcţiune, curentul fiind asigurat, deocamdată, de mănăstire şi plătit de aceasta.

 

Măicuţele sunt mândre de crucea pe care o duc

 

Este ceea ce ne-a spus maica stareţă Pamfilia: „ Crucea este o mai veche dorinţă a oamenilor din aceste locuri, ea datând dinainte de Marea Unire, localnicii dorind să se întărească legătura de suflet cu vecinii din Suceava: „ Dorinţa localnicilor a fost preluată de IPS Bartolomeu, ideea sa fiind de-a lega Transilvania de Moldova. Totul a plecat de la o discuţie dintre Bartolomeu şi preşedintele Consiliului Judeţean, Liviu Rusu, primul lansând această idee, ea fiind imediat preluată de preşedintele Rusu”, spune maica Pamfilia.

Ea a mai spus că influenţat de Bartolomeu, preşedintele Consiliului Judeţean s-a ocupat personal de ridicarea acestui monument, proiectul tehnic întâmpinând dificultăţi serioase din cauza terenului din zonă: „ Au existat două proiecte, unul făcut de Ştefan Măcicăşan, iar celălalt de Liviu Pop, amândoi arhitecţi din Cluj-Napoca. Din păcate, domnul Măcicăşan a decedat subit lovit de o boală necruţătoare, iar domnul Liviu Pop a făcut un alt proiect, cel pentru ridicarea monumentului”, povesteşte maica stareţă. Maica stareţă mai spune că explicaţia pentru cele două proiecte e cât se poate de simplă: în primul proiect, monumentul cântărea, cu totul, 37 de tone, dar din cauza rocii sfărmicioase, a trebuit modificat studiul respectiv, ajungându-se, la cele 15 tone pe care le poate suporta terenul.

 

Au gătit şi spălat haine pentru muncitori

 

„ Am crezut că va fi un lucru simplu, care nu va ridica probleme deosebite, dar m-am înşelat. A fost greu, foarte greu, iar noi am ajutat atât cât ne-au permis puterile. Am făcut de mâncare, am spălat haine, dar am şi dus materiale de construcţie cu ajutorul unui sistem de scripeţi”, mai povesteşte maica stareţă.

 

Curentul pentru iluminatul nocturn este asigurat de mănăstire

 

Crucea de 30 de metri înălţime este vizibilă de la câţiva kilometri pe şoseaua care leagă Transilvania de Moldova şi în regim nocturn datorită unui sistem de iluminare pus deja în funcţiune, maica Pamfilia spunând că noaptea monumentul este vizibil de la peste 10 km, mai ceva ca pe Caraiman: „ Într-adevăr, iluminatul crucii îl asigurăm noi, fiind vorba de un contor comun, astfel că nu există altă variantă, noi, urmând să suportăm şi această cheltuială, dar Dumnezeu ne va ajuta să ducem şi aceasta”, adaugă maica Pamfilia.

 

 

 

Categoria: REPORTAJ