Culturile de fructe şi cereale, AFECTATE major de “Zăpada mieilor” care a căzut în zonele cu agricultură intensă.

Culturile de fructe şi cereale, AFECTATE major de “Zăpada mieilor” care a căzut în zonele cu agricultură intensă.

Căderile de zăpadă din ultimele zile au început să afecteze livezile de pomi fructiferi şi chiar unele culturi de cereale, mai ales în zonele unde temperaturile au scăzut sub zero grade.

Cele mai puternic afectate culturi se regăsesc în Moldova şi nord-estul Transilvaniei, unde livezile de pomi fructiferi cum ar fi măr, prun, vişin sau cais au fost lovite de îngheţ şi viscol, ca şi podgoriile cu viţă-de-vie pornită deja în vegetaţie sau culturile de cereale ajunse la un anumit grad de dezvoltare în momentul în care au început ninsorile.

„Avem deja pierderi în aproape toată Moldova şi în partea de est a Transilvaniei, unde au fost viscole şi, mai rău, au fost temperaturi cu minus. Este vorba în primul rând de pomii fructiferi şi viţa-de-vie pornită deja în vegetaţie, iar la culturile mari – rapiţa şi grâul care au apucat să se dezvolte într-o anumită măsură”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO. El a precizat că agricultorii afectaţi ar putea cere despăgubiri „pentru pierderile de venit pe anul 2017” cauzate de aceste calamităţi.

„În lipsa acelui fond mutual care trebuia să fie deja funcţional pentru a compensa pierderile cauzate de calamităţi, agricultorii mai pot apela doar la compensarea pierderilor de venit. Practic, investiţia este încă funcţională, tratamentele pe culturile respective continuă, dar recolta nu va fi suficientă pentru a acoperi cheltuielile – acesta ar fi mecanismul de despăgubirile pentru pierderile de venit, care însă este catalogat ca ajutor de stat. Pentru acordarea acestei compensări, Guvernul va trebui să obţină aprobare de la Comisia Europeană”, a spus Emil Dumitru.

Specialiştii în horticultură de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj susţin că, în caz de ninsoare, florile pomilor rezistă, dar pot apărea probleme cu fructele dacă se înregistrează temperaturi sub zero grade. „Pot fi probleme în urma ninsorii căzute, dar sunt diferite de la caz la caz. Depinde de stadiul de evoluţie a pomilor, în special florile sunt mai rezistente decât fructele legate, florile ar putea rezista pe zăpada aceasta, în schimb fructele proapăt legate, dacă temperatura a scăzut sub minus 1,1 grade Celsius, sunt afectate şi îngheaţă fructul. Pot fi probleme, în special la sâmburoase, adică cireş, vişin, prun, cais, piersic”, a declarat decanul Facultăţii de Horticultură al USAMV Cluj-Napoca, Viorel Mitre.

Potrivit acestuia, după ce fructele au degerat nu se mai poate face nimic, astfel că producţia pomilor afectaţi de frig ar putea fi compromisă. „Totul depinde, însă, de la soi la soi, de stadiul de evoluţie şi de modul în care sunt pregătiţi pomii. Un organism sănătos trece mai uşor peste o perioadă de frig decât unul mai puţin pregătit”, a subliniat acesta.

Statisticile oficiale arată că în 2014, an în care s-au înregistrat aceleaşi calamităţi ca şi acum, producţia de legume a fost cu 4% mai mică decât în anul anterior, producţia de struguri a fost cu 20% mai mică, iar cea de fructe din livezi – cu 4,3%.

„Producţiile au fost mai mari la: castraveţi (+7,1%), morcovi (+2,7%), ardei (+0,4%) şi mai mici la pepeni verzi şi galbeni (-16,5%), tomate (-5,1%), varză (-2,9%) şi ceapă (-1,3%)”, arată un raport privind producţia vegetală din 2014 al Institutului Naţional de Statistică (INS).

De asemenea, „în anul 2014, producţia de struguri a scăzut cu 20,8%, din cauza scăderii randamentului la hectar, atât la plantaţiile de vii altoite (-11,7%), cât şi la plantaţiile de vii hibride (-30,4%)”. Iar producţia de fructe din livezi a scăzut cu 4,3% faţă de anul precedent. „Pe principalele specii de pomi fructiferi producţia a înregistrat creşteri la caişi şi zarzări, scăderi la peri, pruni şi meri, iar la cireşi şi vişini s-a menţinut la nivelul anului precedent”, a mai raportat INS.

Categoria: EVENIMENT