CONSILIUL MUNICIPAL VS CNADR şi şoseaua nordului

CONSILIUL MUNICIPAL VS CNADR şi şoseaua nordului

Consilierii locali bistriţeni nu au aprobat preluarea centurii de nord din administrarea Ministerului Transporturilor, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA (CNADNR SA), în administrarea Consiliului Local Bistriţa. Majoritatea consilierilor au considerat că CNADNR nu a atins obiectivele în ceea ce priveşte acest drum, mai precis fiind vorba de reabilitare. Pe de altă parte, rămâne un mister faptul că Varianta de ocolire 2 Sud a fost cea preferată de autorităţi, deşi iniţial s-a vorbit de reabilitarea centurii de nord.

Drumul de centură pentru Bistriţa este un subiect arzător atât pentru populaţie, cât şi pentru autorităţile statului. La ultima şedinţă a Consiliului Local s-a mai consumat un episod din războiul surd dus între cele două tabere – pe de o parte cea a primarului Ovidiu Creţu, în care este inclusă şi CNADNR, şi care ţin morţiş de varianta 2 sud, iar de cealaltă parte sunt grupul celor direct afectaţi de varianta susţinută de primar, oameni care sunt înţeleşi şi ajutaţi de o parte dintre consilierii locali.

 

A vrut să-şi tragă jarul la oala lui

Lupta cea mare se duce însă în instanţă unde primăria a pierdut pe bandă rulantă procesele. Cu toate acestea, Ovidiu Creţu nu renunţă la centura de sud pe traseul dorit de el şi încearcă prin toate mijloacele să îşi creeze avantaje. Unul dintre acestea este şi drumul de centură vechi, pe la nord de Bistriţa, care în urmă cu câţiva ani, a fost preluat în baza unei hotărâri a Consiliului local Bistriţa – nr. 59/2006 – de CNADNR, precum multe alte drumuri din această categorie din ţară, pentru a fi reabilitat.

Ani de zile nu s-a întâmplat nimic pe acest drum care a ajuns un dezastru pentru şoferii şi maşinile lor.

Abia în 2013 şi 2014, pe drumul de centură de nord a fost turnat un covor asfaltic, însă nu se poate discuta de lucrări de reabilitare la modul serios.

După aşa zisa reabilitare, CNADNR vrea să redea din administrarea sa în administrarea Consiliului Local Bistriţa,centura de nord, intenţie care îi vine ca o mănuşă primarului Ovidiu Creţu, fiindcă odată preluat acesta poate fi considerat ca un drum interior, nu ca unul ocolitor, şi prin urmare ar putea puncta în lupta pentru varianta de sud. Asta în condiţiile în care în lupta pe care o poartă acum în instanţă nu se întrezăreşte la orizont o victorie, fiindcă potrivit raportului întocmit de expert varianta sudică traversează o bună parte din intravilanul municipiului. Circa 30%, după cum Ovidiu Creţu a şi recunoscut în ultima şedinţă a Consiliului local.

„Vreau să se facă variantă ocolitoare, chiar dacă 30% trece prin intravilan”, a spus primarul Bistriţei.

Reamintim şi ceea ce a menţionat expertul în raportul depus la dosarul din instanţă:

„a) În urma analizării materialelor avute la dispoziție am constatat că traseul variantei ocolitoare avut în vedere la adoptarea H.C.L. nr. 136/2013, se suprapune în mare parte peste traseul variantei ocolitoare care a fost avut în vedere la adoptarea H.C.L. nr. 151/2010.

În ceea ce privește varianta avută în vedere la emiterea avizului de mediu nr. 2/28.06.2013 de către Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud, înclin să cred că nu s-a avut în vedere un traseu anume, ci s-a luat de bun punctul de vedere al pârâtei Primăria Municipiului Bistrița nr. 4307 din 7 iunie 2013 precum și cele scrise în „Memoriul general” întocmit de proiectantul general, ambele documente susținând ideea că traseul s-a modificat dar fără a se da elemente ale noului traseu (pag 29/33 din avizul de mediu). Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud nu avea obligația – iar în cazul de față, nici posibilitatea – de a verifica acest fapt.

În susținerea afirmației mele enumăr următoarele constatări:

  • Piesele desenate care mi-au fost prezentate la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud, sunt redactate la scara 1:25000, scară care nu oferă posibilitatea detalii asupra traseului variantei ocolitoare.
  • Acestea nu au aplicată ștampila cu data intrării în instituție și nici nu sunt menționate în adresa de înaintare nr. 18399 din 5 martie 2013, emisă de către Primăria Municipiului Bistrița. De fapt, nici una dintre piesele desenate ale Planului Urbanistic General aprobat prin H.C.L. nr. 136/2013, nu au în cartușul tehnic rubrica cu data realizării.
  1. b) Varianta ocolitoare avută în vedere la emiterea avizului de mediu atacat în prezenta cauză, traversează intravilanul localității în mai multe puncte, și anume:
    1. Varianta ocolitoare pornește dintr-un punct situat în intravilanul localității Viișoara; (…)
    2. Traversează intravilanul a doua oară în zona străzii Valea Budacului; (…)
    3. După ce străbate pădurea Codrișor, traseul reintră în intravilan în zona ștrandului;(…)
    4. Reintră în intravilan în zona străzii Viorelelor până dincolo de lacul de agrement (…)

Traversează o porțiune și din intravilanul localității Unirea. (…)”.

MAI MULTE PE http://gazetadebistrita.ro/stiri-bistrita-investigatii/vezi-care-dintre-variantele-de-ocolire-ale-orasului-a-intrat-in-calculele-cnadnr/

 

Categoria: Administratie