COMISIA JURIDICĂ DIN CD: RAPORT FAVORABIL RESTITUIRILOR DIN STAŢIUNEA POMICOLĂ BISTRIŢA

COMISIA JURIDICĂ DIN CD: RAPORT FAVORABIL RESTITUIRILOR DIN STAŢIUNEA POMICOLĂ BISTRIŢA

Membru al Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, liberalul Stelian Dolha a anunţat astăzi că respective comisie a avizat favorabil raportul care vizează restituirea a 116 hectare din cadrul Staţiunii Pomicole Bistriţa. Citeşte întreaga poveste a acestor terenuri…

 

 

“ Am mai depăşit un obstacol: Comisia juridică, raport favorabil restituirilor din Staţiunea Pomicolă Bistriţa Am susţinut astăzi, în comisia juridică a Camerei Deputaţilor proiectul retrocedărilor din staţiunea Pomicolă Bistriţa în formula pe care am propus-o în februarie în comisia de agricultură, adică restituirea într-un coeficient de 78% a terenurilor din Bistriţa, urmând ca diferenţa să fie retrocedată în funcţie de coeficient în Slătiniţa. Comisia juridică ne-a dat, de data aceasta raport favorabil pentru plen, ceea ce poate fi considerat cu adevarat, un success”, a spus Dolha.

Ce spune primarul Creţu?

Primarul Ovidiu Teodor Creţu şi-a exprimat o poziţie oficială faţă de polemica care a apărut între senatorul Dorin Dobra şi reprezentanţii Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa în ceea ce priveşte unele terenuri aflate încă în proprietatea staţiunii.

Potrivit celor scrise de primarul Creţu, începând cu anul 1991, Primăria municipiului Bistriţa a făcut demersurile necesare pentru retrocedarea terenurilor către foştii proprietari sau urmaşii acestora: „ Având în vedere faptul că situaţia terenurilor administrate de Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa şi revendicate în baza actelor de proprietate a revenit în aceste zile în atenţia publicului, consider că trebuie făcute câteva precizări. Situaţia terenurilor din perimetrul staţiunii pomicole a fost, însă, una care a ridicat probleme de la bun început. În urma mai multor procese, municipalitatea a obţinut o soluţie definitivă a instanţei de judecată pentru o suprafaţă de 116 hectare, care acoperea toate cererile îndreptăţite ale foştilor proprietari, dar care nu a fost pusă în aplicare de Administraţia Domeniilor Statului şi conducerea staţiunii pomicole. Ulterior a apărut Legea nr. 45 / 2009 ale cărei anexe sunt greşite atât în privinţa suprafeţelor, cât şi a amplasamentului.
Cert este faptul că, prin artificii judiciare din partea staţiunii pomicole s-a reuşit blocarea restituirii terenurilor către cei în drept, timp de mai bine de 20 de ani.
Intervenţia parlamentarilor Bistriţei, în special a domnului senator Dorin Dobra, este una salutară, menită să facă dreptate şi în cazul terenurilor de la staţiunea pomicolă, ţinând seama de dreptul legitim al foştilor proprietari.

Pe de altă parte doresc să spun foarte clar că nu există riscul ca staţiunea să se desfiinţeze. După retrocedarea terenurilor, Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa va rămâne cu peste 58 de hectare, adică o suprafaţă suficientă pentru a continua şi dezvolta activitatea de cercetare în domeniul pomiculturii la nivel naţional”, explică primarul Ovidiu Teodor Creţu.

Ce a spus senatorul Dobra în plen?

Încrezător în faptul că proiectul legislativ ar putea fi acceptat de colegii din PSD, senatorul Dorin Dobra a susținut următoarea declarație politică în plen: ” Prin propunerea legislativă se face o îndreptare a erorilor din cele două anexe ale legii, precum şi soluţionarea situaţiei anormale şi imorale, faţă de foştii proprietari şi moştenitorii acestora, armonizându-se actul normativ în cauză cu Constituţia României şi CEDO, care consacră dreptul de proprietate ca drept fundamental al cetăţenilor, cu precizarea că, prin actul normativ care se solicită a fi modificat, s-a adus o gravă atingere procesului de restituire a proprietăţii şi legilor proprietăţii până la finalizarea procesului de retrocedare a proprietăţilor preluate abuziv, situaţie în care se regăsesc şi cetăţenii înscrişi în anexele amintite.
Ca să fiu foarte corect, e vorba de retrocedarea unui număr de hectare din perimetrul Staţiunii Pomicole de Cercetare din oraşul Bistriţa către foştii proprietari. Cu câteva precizări, însă. E vorba, aşadar, de o restituire a proprietăţii pentru care există sentinţă definitivă fără specificaţie de amplasament, însă trebuie să precizez că proprietarii cer restituirea pe vechile amplasamente, iar Comisia de restituire din judeţul Bistriţa-Năsăud nu mai are la dispoziţie teren pentru a pune în posesie aceşti proprietari. De asta am venit cu această lege, fiindcă altă soluţie pentru a repune în proprietate aceşti cetăţeni nu avem”, a precizat senatorul liberal bistrițean.

Dorin Dobra le-a mai explicat senatorilor că legea de restituire a proprietăţii nu rezolvă această problemă, întrucât menţine intacte suprafeţele Academiei „Şişeşti”
”În situaţia în care eu sunt astăzi la tribuna Parlamentului sunteţi cu toţii. Oameni care au teren şi care nu mai pot fi puşi în proprietate. Cea mai deasă cerinţă, în campania electorală, adresată mie, pe care eu o reţin, este aceea de a face legi drepte. Or, eu nu înţeleg lege mai dreaptă decât aceea de a retroceda unor oameni, pe fostele amplasamente, proprietatea lor, fiindcă aici nu e o problemă de oul şi găina, că n-a fost Şişeşti înainte de proprietatea privată, ci prima dată a fost proprietatea privată şi apoi a fost constituită această academie, prin rapt. Ca s-o spun pe aia dreaptă: prin rapt. Miza acestui proiect e de 30 de hectare. Academia „Şişeşti”, la Bistriţa, mă rog, acest institut rămâne cu 150 de hectare după adoptarea acestui proiect. Şi să v-o mai spun pe-aia dreaptă. Dacă tot am ajuns la rezultatele cercetării în judeţul Bistriţa-Năsăud, singura entitate care face cercetare e o firmă privată, ce nu are în prelucrare 300 de hectare şi care se numără astăzi printre primii doi jucători naţionali pe piaţa fructelor şi legumelor. Aşa cum dumneavoastră aţi auzit de Institutul de Cercetare de la Bistriţa, care are astăzi 280 de hectare, aşa am auzit şi eu. Nedreaptă legea? Cercetarea la nivel european are, în medie, institute cu în jur de 20 de hectare, că în rest s-au făcut drumuri. Dar eu, acasă, mă duc şi le spun oamenilor că le-am susţinut dreptul la proprietate”, a conchis Dobra.

Replica directorului Ioan Platon a venit imediat
În replică, reprezentanţii Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa au făcut publică următoarea scrisoare deschisă:
„1. Deşi dl. senator Dobra Dorin a fost invitat în cursul lunii iunie la o manifestare organizată de staţiune intitulată “Porţile deschise pentru parlamentarii judeţului Bistriţa-Năsăud”, acesta nu a onorat invitaţia. Dacă ar fi participat la această acţiune ar fi fost informat despre activitatea care se desfăşoară în unitate şi nu ar fi făcut afirmaţia că la SCDP nu se face cercetare şi că “singura entitate care face cercetare în judeţ este o firmă privată”. Această afirmaţie nefondată arată slaba informare şi confuzia pe care o face domnul senator între cercetarea pomicolă şi producţia de fructe pe care o obţine orice societate pomicolă sau pomicultor.
2. Referitor la înverşunarea cu care se erijează în apărătorul cetăţenilor care revendică teren din patrimoniul funciar al SCDP Bistriţa, domnul senator iarăşi nu este bine documentat.
Prin prezenta vă informăm că Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa aflată în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Siseşti” Bucureşti are în inventar o suprafaţă de 296,3258 ha teren domeniul public al statului.
Suprafaţa de teren indispensabilă activităţii de cercetare-dezvoltare a SCDP Bistriţa stabilită prin Legea nr. 45/2009 anexa nr. 3, poz. 20 este de 151,3507 ha.
În prezent SCDP Bistriţa administrează această suprafaţă de 151,3507 ha conform protocolului de predare-preluare nr. 92411/13.04.2009 încheiat cu Agenţia Domeniilor Statului Bucureşti.
La baza justificării administrării suprafeţei de teren de 151,3507 ha în scopul desfăşurării activităţii de cercetare-dezvoltare în domeniul pomiculturii este Hotărarea nr. 4 din 04.02.2009 emisă de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Siseşti” Bucureşti în care sunt arătate obiectivele de cercetare ale unităţii. Această suprafaţă de teren este indispensabilă activităţii de cercetare-dezvoltare, inovare şi multiplicare a materialului săditor pomicol (colecţii de soiuri din speciile cantonate în zonă, culturi comparative de concurs, loturi demonstrative, fondul de germoplasmă ş.a.).
În calitate de reprezentant al statului, Ministerul Finanţelor şi-a exprimat punctul de vedere favorabil pentru administrarea suprafeţei de 151,3507 ha teren domeniu public, indispensabil activităţii de cercetare-dezvoltare pentru pomicultură a SCDP Bistriţa.
Mai mult, Direcţia pentru coordonarea şi controlul aplicării legislaţiei din domeniul restituirii proprietăţii funciare prin adresa nr. 30278/28.06.2007, referitor la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate în perimetrul institutelor de cercetare şi dezvoltare, a staţiunilor de cercetare, având în vedere reglementările art. 10 alin (6) din HG nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, precizează:
Alin. (6): “Comisiile de fond funciar vor putea solicita teren pentru compensarea cu teren echivalent de la staţiunile şi institutele de cercetare doar dacă nu mai există teren disponibil administrat de alte instituţii şi autorităţi publice în judeţul respectiv sau în judeţele învecinate“.
3. Referitor la iniţiativa legislativă a parlamentarilor din judeţul Bistriţa-Năsăud intitulată “Lege pentru modificarea anexei nr. 3 şi a anexelor nr. 3.30, respectiv 8.11 din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Siseşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările ulterioare”, aceasta a fost elaborată fără consultarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Siseşti” (A.S.A.S.) şi a Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa (S.C.D.P.).
Prin “Nota privind rezultatul verificărilor cererilor, actelor şi documentaţiilor care au stat la baza reconstituiri dreptului de proprietate în baza legilor funciare a persoanelor înscrise în anexa nr. 29 pentru Bistriţa şi Slătiniţa” (nr. 59163/16.10.2006 a Primăriei Bistriţa) se constată că din cele 72 poziţii din respectiva anexă, care totalizează 137,93 ha, numai 81,24 ha sunt situate în perimetrul actual al staţiunii,făcând parte din domeniul public al statului. În prezent, se mai solicită teren din perimetrul actual al staţiunii”, pentru reconstituirea în natură a dreptului de proprietate unor persoane pentru punerea în posesie cărora s-a mai predat odată teren, din perimetrul administrat în 1991”.
Potrivit documentelor aflate în Arhivele Statului Bistriţa-Năsăud, în 1960, I.C.H.V. – Bistriţa (vechea denumire a staţiunii) a cedat suprafaţa de 104,92 ha (Şcoala horticolă, terenuri după Ruja, Competrol, Valea Căstăilor, Păşunea Laurenţiu) la schimb cu alte terenuri primite de la fostul Sfat Popular oraş Bistriţa.
În anexa nr. 29 validată prin H.C.J. Bistriţa-Năsăud nr. 825/2007 sunt cuprinse atât persoane care pot dovedi cu extras de Carte Funciară că au avut teren în perimetrul staţiunii, precum şi persoane care nu pot dovedi acest lucru, “sau care au fost împroprietăriţi din terenul chiaburului Barahoglu, în urma reformei agrare din 1945”. Rezultă că “aceleaşi suprafeţe sunt revendicate atât de urmaşii lui Barahoglu, cât şi de cei împroprietăriţi în urma reformei agrare din 1945”. Aceşti solicitanţi ar trebui să figureze în anexa nr. 26 şi nu în anexa nr. 29. În acest caz legea stabileşte că, în cazul în care resursele de teren sunt insuficiente, se atribuie teren în natură primului proprietar, iar cel de
al doilea va fi despăgubit şi va fi înscris în anexa nr. 23, dacă nu mai există teren disponibil.
Suprafaţa de teren de 151,3507 ha, domeniu public al statului, din anexa nr. 3.30 este declarată prin lege, “indispensabilă activităţii de cercetare-dezvoltare, inovare şi multiplicării materialului biologic”, fiind practic de utilitate publică şi interes naţional, fiind dispusă în 4 locaţii (Bistriţa, Ciceu-Mihăieşti, Reteag, Slătiniţa).
Prin proiectul de modificare a anexelor 3.30 şi 8.11 din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se propune ca S.C.D.P. Bistriţa să rămână pe locaţia Slătiniţa cu 31,40 ha, ocupată de teren neagricol (canale, drumuri, tufăriş, iar suprafaţa de teren de la centru, declarată indispendabilă, prin lege să se diminueze cu 36,17 ha (de la 94,25 ha la 58,08 ha).
De fapt, Comisia Judeţeană de Fond Funciar Bistriţa a validat H.C.J. nr. 825/2007 pe locaţia Bistriţa, suprafaţa de 116 ha, iar pentru Slătiniţa 33,01 ha fără a se preciza amplasamentul.
Prin anexa nr. 8.11 la Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare, s-au disponbilizat pentru retrocedare 144,7074 ha din care 85,6824 ha pe raza mun. Bistriţa şi 59,0250 ha pe raza localităţii Slătiniţa (aflată la 15 km depărtare de mun. Bistriţa). Aşadar, faţă de 149,01 ha validate prin H.C.J. 825/2007, se propune (prin legea de mai sus), pentru retrocedare, 144,7074 ha, rezultând o diferenţă de numai 4,3026 ha care nu vor putea fi puse în posesie. Faptul că nu este pusă la dispoziţia Comisiei locale 116 ha teren agricol pe raza mun. Bistriţa, “nu contravine prevederilor legilor fondului funciar”, legiuitorul prevăzând posibilitatea punerii “în posesie şi pe alte amplasamente”. De asemenea Comisia locală nu poate pretinde să-i fie pus la dispoziţie numai teren agricol, peste tot existând alături de terenul agricol, şi teren neagricol (drumuri, curţi, construcţii, ape, bălţi, tufărişuri etc.)
Comisia locală de Fond Funciar a municipiului Bistriţa nu a luat în considerare prevederile Legii nr. 18/1991, prin care stabilirea dreptului de proprietate se face în echivalent arabil, criteriile de evaluare fiind specificate în anexa nr. 18 la Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005.
Constituţia României la art. 135 “instituie obligaţia statului de a asigura protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, precum şi stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale“.
În anexele nr. 3.30 şi 8.11 la Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare, s-au strecurat unele erori (dubluri). Staţiunea a procedat la corectarea erorilor (dublurilor) care s-au strecurat în cele două anexe, în sensul revizuirii anexei 8.11. De altfel, conform punctajului întocmit de comun acord cu A.D.S.-ul şi O.C.P.I-ul judeţene, consemnat în Procesul-verbal din 22.03.2012 cu nr. de înregistrare 4820/22.03.2012 al Primăriei Bistriţa (anexat prezentei) s-a elaborat o nouă variantă a acestei anexe, cu suprafaţa totală de 144,8943 ha.
Suprafaţa de teren, domeniul public al statului, indispensabilă activităţii de cercetare-dezvoltare şi producerii materialului biologic, care se află în administrarea SCDP Bistriţa – 151,3507 ha – potrivit anexei nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare, a fost avizată de A.D.S. Bistriţa, OCPI Bistriţa şi staţiune şi ne-a fost transmisă cu adresa nr. 351/26.03.2010. Ea a fost de altfel predată de ADS în administrarea SCDP Bistriţa, cu Protocolul de predare-preluare nr. 92401/13.04.2009. Pe această suprafaţă se află colecţii de germoplasmă care au necesitat ani lungi de cercetări, livezi şi pepiniere pomicole cu soiuri noi, experienţe de lungă durată, culturi comparative de concurs şi altele, care au implicat investiţii mari, dificil de refăcut şi recuperat.
Promovarea acestei iniţiative legislative în Camera deputaţilor ar afecta domeniul public al statului şi investiţiile efectuate pe acesta (livezi pilot, fond de germoplasmă) şi ar aduce grave prejudicii activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare din domeniul pomiculturii, ale uneia din unităţile performante, cu realizări notabile în cercetarea pomicolă, singura de altfel din TRansilvania.

Categoria: Politica