CLAUDIU SĂFTOIU: Cum se îmbată partidele cu procente fantasmagorice?

CLAUDIU SĂFTOIU: Cum se îmbată partidele cu procente fantasmagorice?

Harababura politică de la noi are chibiții ei utili, care îi îndrăcesc pe politicieni: institutele de sondare a opiniei publice.

Din capul locului, avertizez pe cei care doresc să își facă o idee cât de cât validă asupra percepției sociale, referitor la un partid sau la o personalitate politică, la un moment anume, să aplice o ”regulă de fier generală”: să nu creadă niciodată – exclusiv – în rezultatele unui singur sondaj de opinie, ci doar în media rezultatelor date de 4-5 institute, care oferă rezultate pentru aproximativ același interval de timp cercetat sociologic.

Cine comandă sondajul, vrea și cosmetizarea lui – c-așa-i politica la noi

Este bine de știut că aproape toate aceste ”stabilimente” de baze de date sociologice – doar 4-5 case de sondare sunt mai acătării, față de cele 500, din Franța, de exemplu – au legături străvezii cu partidele politice și cu televiziunile de știri.

Partidele au pretenția să își pună la butonieră rezultatele sondajelor pe care le comandă, direct sau prin interpuși.

După insistența cu care sunt brusc promovate (în prime-time, în regim de exclusivitate sau de breaking-news) putem ghici relativ repede comanditarul (clientul politic și/sau mediatic), precum și misiunea pe care o au graficele și procentele vesele care ne invadează ecranul televizorului de acasă.

Ultimul sondaj – în care PNL încalecă de puțin PSD, și se uită peste ceafa lui groasă, pentru prima dată de la câștigarea alegerilor de către PSD-ALDE -, mi se relevant, pentru brambureala sociologică din România.

Cum se îmbată partidele cu procente fantasmagorice

În luna iunie, IMAS și CURS – două case de sondare sociologică, ”veteranele” competițiilor politice din România -, se bat cap în cap, grav, cu procentele acordate partidelor politice. Ambele institute au realizat câte o cercetare, care – prin comparație reciprocă – , arată mai curând că echipele de sondori au mers fiecare în altă țară. Astfel, IMAS aruncă o presupusă ”bombă”: PSD scade în iunie la 28,4%, iar PNL îi ia fața de puțin, pentru prima oară, cu 29,2%.

Pe de altă parte, CURS menține distanța (”ecartul”) dintre cele două partide, în luna iunie: PSD – 37%, iar PNL – 24%. Dacă mai adăugăm încă un institut de sondaj – Sociopol -, care dă, pentru aceeași lună iunie, procente de 41% – PSD, și de 20% – PNL, fandaxia-i gata.

Revenind la IMAS, se pare că, pentru sociologii de acolo, timpul s-a oprit în loc: în martie, anul acesta, aceeași casă de sondaj a publicat o cercetare ”la cald”, Romnibus, la cererea USR. Acolo am aflat că PSD scăzuse hop!, de la 44% în decembrie 2017, pe la la 28,6%, iar PNL era deja, – încă de atunci!, din martie – pe la 29,4%. Păi, tot acolo am ajuns și în iunie? Adică a stat timpul în loc?

Ceva nu se pupă cu altceva, e clar.

Sunt cifre neverosimile la IMAS?! Sau, dacă sunt corecte la IMAS, trebuie să fie neverosimile la CURS și la Sociopol (controlat de Mirel Palada)?!

Îmi imaginez ce procente ar da Avangarde (Marius Pieleanu) – institut apropiat de PSD -, în această penibilă încleștare între ”casele de prețăluit politicienii”.

Caii verzi de pe pereții partidelor nu se potrivesc cu mersul pe jos al cetățenilor

Observ că PNL este extaziat de acest colț de fotografie sociologică.

Ca membru liberal responsabil – care nu a pictat niciodată cai verzi pe pereții partidului -, eu nu sunt extaziat. Dimpotrivă.

Aștept să apară încă trei-patru analize de sondaj, pentru a face media procentelor trase de păr oricum (adică scuzabile, prin ”marja de eroare” acceptată, de +/-3%). Mă alertez însă, când ecartul dintre partide se topește brusc, în mai puțin de șase luni. Constat – a câta oară? – că deja tărășenia cu procentele politice la români este un fake-news de zile mari.

Bun, e de la sine înțeles că Ludovic Orban aleargă cu disperare să își legitimeze mandatul de președinte, acceptând ușor orice sondaj care pune mai mult la liberali, și ia de la ceilalți. Inclusiv de la formațiunile de dreapta, USR, PMP.

Poate de aceea a făcut rapid o declarație care o să-l coste, cum că proiectul opoziției unite este exclus acum: ”La ora actuală, PSD s-a dus atât de tare în cap, încât nu cred că este necesară acum o astfel de coaliţie”.

Cel mai periculos, în politică, este să te îmbeți cu apă rece. Și mai periculos este să dai semnale de necooperare, să îți tai punțile cu aliații mai naturali, de pe dreapta eșichierului politic.

PSD nu se prăbușește în sondaje, doar scade, pic cu pic – e o diferență care trebuie sesizată corect

Ororile operate la legile justiției, nebunia politică în care a târât Liviu Dragnea țara, parlamentul și guvernul, de frica pușcăriei, îngroapă partidul, zi de zi.

Dar răul făcut societății încă nu se simte la buzunar. PSD-ALDE nu sunt deloc prăbușite, ci doar înregistrează scăderi, in marja de eroare.

Acesta este semnalul corect dat de o analiză împreună a celor trei sondaje de opinie menționate.

Pericolul autocrației PSD-ALDE rămâne, la cote la fel de înalte.

Restul e doar amorțirea reflexelor partidelor de opoziție și plecarea după fentă a unor politicieni care vor să vadă în sondaje ce visează ei, peste noapte.

Categoria: ANALIZE-COMENTARII