BRAIN STORMING LA VILA LAC 1: Ce urmează să se întâmple în 2016?

BRAIN STORMING LA VILA LAC 1: Ce urmează să se întâmple în 2016?

Sâmbătă seara a avut loc un brain storming la Vila Lac1. Urmat, pentru prima oară după o lună de astfel de întâlniri de sâmbăta, de declarații de presă la sediul Guvernului. Nu se stă deloc degeaba. Și se pun la cale lucruri ce încă par incredibile, nerealizabile, pentru că de 25 de ani nu s-a făcut nimic. Chiar credeți că oamenii ăștia lucrează la așa ceva pentru a fi puse în practică, de la anul, din toamnă, de alde Blaga, Gorghiu, Dragnea sau Tăriceanu?

Iată ce urmează să se întâmple, în linii mari, așa cum a povestit Dâncu la briefing-ul de presă de după întâlnirea de sâmbătă. Am scos întrebările de la final pentru că au fost tâmpite, puse de niște reporteri care trăiesc și ei în aceeași realitate ca Blaga și Dragnea…

– Vasile Dîncu a declarat ca in sedinta de guvern informala desfasurata sambata s-a discutat in principal despre constituirea unui grup interministerial pentru reforma statului si pentru modernizarea administratiei, care ar urma sa lucreze in urmatoarele luni. Printre proiectele importante la care lucreaza cabinetul Ciolos se numara si unificarea legislativa, care presupune, printre altele un cod al urbanismului, unul al administratiei dar si simplificarea limbajului, insa „este greu intr-un an sa unifici ce a fost imprastiat in 25 de ani”.

Principalele declaratii ale lui Vasile Dîncu:

Discutia de astazi a vizat reforma administratiei.

Ideea de baza a fost constituirea unui grup interministerial pentru reforma statului si modernizarea administratiei care sa lucreze in urmatoarele luni.

Am vorbit despre cateva teme importante caresa intre in dezbatere anul acesta.
In primul rand s-a discutat despre o noua viziune despre stat si misiunea sa si am concentrat pe cateva paliere discutia noastra.

– Am definit 6 piloni ai modernizarii.

– Redefinirea rolului statului – trebuie sa gasim o conceptie unitara in a vedea ce face statul – pornind de la aministratia centrala si cea locala.

– Trebuie sa definim care sunt functiile administratiei centrale.

Pentru nivelul central vorbim de functia strategica si cea de supervizare. Cat mai aproape de cetatean est nivelul local de administratie, trebuie sa definim cat mai bine principiul operabilitatii la nivel local fara a incuraja dependenta de centru.

Guvernul trebuie sa fie un integrator al parerilor care vin de la cetateni, din mediul academic, etc.

Am discutat in aceasta sedinta mai multe teme pentru reforma administratiei, urmand ca intr-o sedinta urmatoare sa vorbim de calitatea serviciilor pe care le ofera.

Am vorbit si despre simplificarea relatiei stat-cetatean, despre cresterea calitatii si accesului la servicii publice, si despre instrumentele disponibile pentru a face acest lucru.

Vom lucra spre o definirea a cadrului ministerelor, incercam sa lucram sistematic, sa facem o uniformizare a organizarii.

Vom crea un grup interministerial. Vom construi o echipa care va lucra la dialogul social organizat dintre ministere si zona patronatelor.

Construim o platforma care vizeaza transparenta si dezbaterea publica.

Al doilea punct al dezbaterii a fost legat de modernizarea administratiei si prioritatile pe care Ministerul Dezvoltarii le are.

Vom lucra impreuna cu cancelaria prim-ministrului si cabinetul prim-ministrului.

Exista o strategie pentru consolidarea administratiei publice deja adoptata. Are in componenta cateva ministere, cancelaria prim-ministrului si cabinetul prim-ministrului.

Este un document asumat. Vom propune partenerilor nostri, Comisia Europeana,amendarea acestui document.

Este un document de peste 100 de pagini, un fel de „wish list”, cum a zis societatea civila despre el.

Am inceput discutarea acestui document si vom propune partenerilor internationali updatarea lui.

Are pe alocuri analize foarte optimiste, nefactuale. Cred ca ar trebuie sa o facem mai realista (strategia pentru consolidarea administratiei publice – n.red.).

Sistemul de indicatori nu este destul de pragmatic, nu sunt masurabili unii dintre ei.

Este problema legata de transparenta si monitorizarea. Guvernul Ciolos vine cu o viziune putin diferita. Un obiectiv important este debirocratizarea, asa ca dorim sa lucram mai mult in zona transparentei.

Lucruri care trebuie updatate, ma gandesc la tutela administrativa: trebuie rediscutate functiile si atributiile prefectului dar si controlul administrativ.

Vom introduce in updatarea acestei strategii inclusiv monitorizarea publica.

In ceea ce priveste modernizarea statului, am discutat despre strategiile care exista, unele lansate deja in dezbatere, precum redefinirea functiei publice.

Vom crea Institutul National de Administratie. Speram ca pana in iunie sa terminam un pachet pe codul administrativ.

Am discutat si despre un sondaj pe care l-am facut in prima varianta in 2015 la inceput, un barometru al perceptiei calitatii serviciilor publice.

Trebuie sa ne obisnuim ca mereu sa cerem un feedback la reformele politicilor publice.

Este un sondaj complex care face parte dintr-un pachet facut de IRES impreuna cu Digi24 – le-am solicitat sa accepte sa il faca public .

E un studiu care incercat sa arate satisfactia fara de unele componente, fata de unele servicii specifice, si opinia fata de unele probleme recurente:

multumirea fata de activitatea guvernamentala in domeniul sanatatii: 52% negativ;

multumirea fata de activitatea guvernamentala in domeniul relatii externe – 54% pozitiv;

multumirea fata de activitatea de combatere a coruptiei din perspectiva guvernamentala: 35% pozitiv, 66% negativa

multumirea fata de activitatea guvernamentala in domeniul justitie: 46% pozitiv, 51% negativ;

intrebati unde este mai necesara reforma: nivelul central este cel mai prost vazut si are o nevoie mai mare de reforma, in opinia publica.

Dancu: Avem probleme grave de transparenta. Cererile in baza legii accesului liber la informatie sunt tratate discretionar, uneori intentionat

Vasile Dancu a declarat ca rapoartele de monitorizare pe Legea 544 privind accesul liber la informatiile de interes public dau la iveala probleme „foarte grave” de transparenta. Majoritatea instututiilor publice nu mai prezinta un raport la sfarsitul anului, site-urile nu mai prezinta informatiile obligatorii, iar tratamentul cererilor de transparenta si liberul acces la informatie „este facut discretionar de foarte multe ori si facut uneori intentionat in asa fel incat sa ingreuneze accesul la informatiile de interes public”.

„In ultimii ani, s-a produs o dezinstitutionalizare in ceea ce priveste transparenta si accesul liber la informatiile de interes public. Eu sunt cel care am initiat acum 13, 14 ani aceasta lege si am vazut fazele succesive in care s-a pierdut din concretetea acestei legi. M-am uitat pe cateva rapoarte de monitorizare si am observat ca acum avem foarte grave probleme de transparenta. Sunt lucruri care sunt legate de faptul ca majoritatea instututiilor publice nu mai prezinta un raport la sfarsitul anului, site-urile nu mai prezinta informatiile obligatorii”, a declarat Vasilel Dancu, potrivit Mediafax.

Potrivit lui Dâncu, „tratamentul cererilor de transparenta si liberul acces la informatie este facut discretionar de foarte multe ori si facut uneori intentionat in asa fel incat sa ingreuneze accesul la informatiile de interes public”.

Vasile Dincu s-a referit si la confuzia care se face, in opinia sa „deliberat”, intre Legea 544/2001 privind accesul liber la informatiile publice si Ordonanta 27/2002, Legea petitiilor.

„De foarte multe ori, mai ales cand presa cere cate-o informatie, in 63% din cazuri – am vazut un raport al Guvernului de monitorizare pe aceasta lege – observam ca se intampla sa fie tratata ca Legea petitiilor, care dureaza mai mult(primirea raspunsului – n.red.), are un alt regim”, a spus Dancu.

El a anuntat ca actualul guvern incearca sa se ocupe mult mai indeaproape de nevoia de transparenta decizionala, amintind totodata ca s-a infiintat si un minister dedicat acestui scop.

Categoria: ANALIZE-COMENTARII