BISTRIŢA-NĂSĂUD – Privatizările frauduloase, multinaţionalele sau cine a „făcut” pe cine?

BISTRIŢA-NĂSĂUD – Privatizările frauduloase, multinaţionalele sau cine a „făcut” pe cine?

Ancheta declanşată de ziaristul Liviu Alexa a scos la iveală lucruri care erau bănuite  de mai mult timp – faptul că multinaţionalele prezente în România declară profituri mici şi, mai mult, plătesc sume absolut ridicole pentru profiturile mici declarate, caci profiturile astea tot lor le raman, noi discutam de 16 la suta din ce se declara, asta e oglinda profitului declarat, asta intra Statului Roman in buzunare.

Dezvăluirile au deranjat, mai ales că e vorba de multinaţionale, doar că veriga slabă în toată povestea asta este chiar statul român, cel care a acceptat ani la rândul, să închidă ochii în faţa acestor mastodonţi. Mai mult, e vorba de acelaşi stat român care a permis, din neştiinţă, neputinţă dar mai ales din interesul unei clici multipolitice să distrugă moştenirea industrială a perioadei comuniste. Pe ruinele fostei industrii ceauşiste, o parte din multinaţionale au început să îşi ridice imperiile şi să îşi facă afacerile pentru care nu dau socoteală nimănui

Şi în judeţul Bistriţa-Năsăud exemplele sunt numeroase şi nu lasă loc la prea multe comentarii – De la distrugerea totală a fostului CPL sau Mopal SA, trecând pe la Mebis sau Mopan, firma de termoficare Proditerm, fosta Fabrică de sticlă, Fabrica de Bere sau Fabrica de confecţii SAMUS din Sg. Băi, privatizările au avut gir politic.

În cazul Mopal SA sau a fostului CPL, cu siguranţă, de dispariţia secţiei de PAL sau a celei de mobilă artă au profitat tot nişte multinaţionale: Kronospan din Sebeş dar şi IKEA. Aici mai putem adăuga înfloritorul comerţ cu mobilă de mâna a doua.

Mopal a fost îngropat de interese meschine

Unicul producător de PAL melaminat din Transilvania a fost îngropat de interese sus-puse şi bine coordonate din punct de vedere politic. După ce a devenit un morman de fiare şi clădiri dărâmate, SC Mopal SA a fost transformat în moloz de patronii de la Metropolis. Distrugerea Mopal SA a început în 1993 şi s-a încheiat în 2003. Firma care a patronat acest jaf este o firmă din Bucureşti, SC Electronum SA, patronată de un fost membru al organizaţiei PDSR a sectorului 6, Gheorghe Cocheci. Pe locul unde la începutul anilor ’90 munceau peste 5000 de angajaţi se va ridica un ansamblu rezidenţial.

 

Mopalul a fost vândut contra a 5 miliarde de lei vechi, deşi preţul unei evaluări făcute de o comisie independentă a fost de 900 de miliarde de lei.

Povestea unuia dintre cei mai mari producători de mobilă şi PAL simplu sau melaminat începe în anii ’70, atunci când în noua zonă industrială a Bistriţei a început construcţia celui mai mare Combinat de Prelucrare a Lemnului din Transilvania. Până în 1990, CPL făcea exporturi atât pentru piaţa vestică, dar mai ales pentru fostele republici ale URSS.

Primul cutremur

Are loc în anul 1994, mai precis în toamna acelui an, moment când fostul CPL, devenit după decembrie 1989 SC Mopal SA, derula mai multe contracte cu firme din Ucraina, devenită şi ea republică independentă după dizolvarea URSS. Doar că respectivele firme ucrainiene, două la număr, au luat garnituri de tren întregi de mobilă specială, uitând însă să mai plătească pentru marfa luată. Ulterior s-a dovedit faptul că era vorba doar de nişte firme fantomă şi care nu au mai putut fi trase la răspundere după ce au dat „ţeapa”. În octombrie 1994, marea majoritate a celor care activau în Mopal SA vor fi daţi în şomaj, dar politica Paulei Belei, fostul manager din vremea respectivă, va repune Mopalul pe picioare, sigur, într-o proporţie de 70-80% din capacitatea totală. Cutremurul din 1994 s-a dovedit a fi, din nefericire, doar anticamera uraganului ce avea să transforme în moloz SC Mopal SA.

Cum a fost privatizată Mopal SA

Mopal Bistriţa a fost privatizată în două etape, prin încheierea a două contracte de vânzare – cumpărare de acţiuni cu societatea Electronum Bucureşti. Un prim-contract a fost semnat în mai 1998 şi a prevăzut achiziţionarea de către firma bucureşteană a unui pachet de 39,98% din acţiunile combinatului. Printr-un alt contract, încheiat în martie 1999, Electronum a preluat încă 30% din capitalul social al Mopan.

După privatizare, potopul

În 1998, fostul FPS (n.red. – Fodul Proprietăţii de Stat) a bătut palma cu societatea Electronum, pentru vânzarea pachetului de 70% din acţiunile Mopal. Clauzele contractului au fost ţinute secrete, aşa cum se făceau mai toate privatizările din vremea respectivă. Între timp, şi după decesul fabricii unele şmenuri au ieşit la iveală. Astfel, şeful comisiei de privatizare care a vândut firma în 1998 a fost şeful de atunci al FPS, Dragomir Câmpan. Mopal a fost vândut celor de la Electronum contra sumei de 5 miliarde de lei, la care au fost adăugate alte 3,5 miliarde de lei sub formă de investiţii promise de cumpărător, în speţă firma din Bucureşti. Iniţial, Electronum a plătit cash aproximativ 3 miliarde de lei, fiind încheiat şi un act adiţional în acest sens. Un an mai tirziu, adică în 1999, au mai apărut încă aproape 2 miliarde de lei, după care în următorul act adiţional încheiat nu au mai apărut nicaieri cele 3,5 miliarde de lei promise de bucureşteni ca investiţii. Aşadar, SC Electronum SA a cumpărat Mopal cu mai puţin de 5 miliarde de lei fără să mişte un deget sau să investească măcar un leu în retehnologizare.
În privinţa acţionariatului de la SC Mopal SA, el arăta în felul următor la finele anului 1999: Gheorghe Cocheci – 15%, soţia preşedintelui BCR, Georgeta Dănilă – 15%, SC Electronum SRL – 40% , restul de acţiuni fiind împărţite la mai mulţi salariaţi.

Cine este Gheorghe Cocheci

După 1998, la conducerea fabricii se vor perinda, pe rând, un inginer de aviaţie de la „Avioane” Craiova, pe numele său Lehoveanu, urmat de Gheorghe Cocheci, fost cosilier al ministrului de Finanţe, Florin Georgescu, în timpul Guvernului Văcăroiu (19 noiembrie 1992 – 11 decembrie 1996). De asemenea, Cocheci se lăuda pe vremea repectivă că este un apropiat al deputatului PDSR şi preşedinte interimar la PDSR BN, Valentin Adrian Iliescu, poreclit de colegii de partid VAI, acesta din urmă susţinând în repetate rânduri că are intrare la orice oră din zi sau noapte la fostul premier Adrian Năstase. Alte vremuri, alţi guvernanţi?!?

Mopal, file de dosar(e) penal(e)

Dincolo de incapacitatea managerială a oamenilor numiţi de Electronum, aceştia au fost acuzaţi de liderii de atunci de la CNSLR-Frăţia, Adolf Bloos şi Ioan Benţa, de emiterea de cecuri fără acoperire în valoare de peste 10 miliarde de lei vechi sau 1 milion de lei noi. Cei doi lideri sidicali susţineau tot atunci că Poliţia şi Parchetul nu au luat nici un fel de măsuri. “Este deja de notorietate când discutăm de oameni daţi afară, salarii de mizerie, emiteri de cecuri fără acoperire în valoare de peste 12 miliarde de lei, lucruri pe care, de altfel, le-am sesizat organelor de poliţie. Sperăm că de acum încolo legislaţia va fi respectată cel puţin în domeniul Mopalului”, spunea în 2002 Benţa. Mai mult, el i-a acuzat pe reprezentanţii Electronum de deturnare de fonduri. Benţa mai spunea că, din informaţiile pe care le deţine, pachetul majoritar de acţiuni a fost vândut pentru mai puţin de 6 miliarde de lei, în timp ce fabrica a fost evaluată în 2001 de o comisie autorizată la peste 900 miliarde de lei. O altă acuzaţie adusă celor de la Electronum făcea referire la deturnările din banii reţinuţi din plata şomajului şi a asigurărilor sociale.

APAPS confirmă deturnarea de fonduri
Autoritatea pentru Privatizare şi Administrare a Participaţiilor Statului (APAPS) a anchetat şi ea, în felul ei, mânărelile de la Mopal SA Bistriţa. Într-un răspuns la o interpelare făcută de fostul deputat PRM, Emil Rus, după ce se spală pe mâini de gravele probleme financiare cu care se confruntă respectiva întreprindere, APAPS spune că nu se poate implica în verificarea deturnărilor de fonduri şi nici în anchetarea conducerii fabricii care a emis 10 cecuri fără acoperire.

Alte vremuri, alte interese
După cum era de aşteptat, cei de la Electronum şi-au făcut pe deplin datoria, iar pe la finele lui 2003 fabrica devenise doar un cimitir cu imobile goale şi utilaje, adică mii de tone de fier vechi ce va fi vândut pentru a mai scoate ceva bani. În 2004, exact la câteva zile după ce Rodica Stănoiu pleca de la conducerea Ministerului Justiţiei, judecătorii din cadrul Tribunalului Bistriţa-Năsăud au decis să se pronunţe favorabil cu privire la declanşarea procedurilor de falimentare a acestei întreprinderi. Cu puţin timp înainte ca Tribunalul Bistriţa-Năsăud să decidă declanşarea procedurilor de falimentare a SC Mopal SA, conducerea acestei întreprinderi s-a mai pretat la noi ilegalităţi, sau cel puţin aşa pretindea ex-liderul sindical Irotei Epure. “Vreau să vă spun că în urmă cu câteva zile, peste o mie de foşti salariaţi ai Mopal SA au primit fişe fiscale acasă. Aici este vorba de salariaţi care au fost daţi afară în anul 2002 şi ei figurează ca şi angajaţi pe anul 2003. Este vorba de oameni care sunt plecaţi în Spania sau în Italia şi care au constatat faptul că ei de fapt se aflau în ţară şi lucrau în cadrul Mopalulului. Acelaşi lucru s-a întîmplat şi în cazul unor foşti angajaţi şi care acum lucrează în alte părţi. Cerem Direcţiei de Finanţe Publice Bistriţa-Năsăud să deschidă o anchetă care să verifice modul cum au fost întocmite aceste fişe fiscale, din moment ce este vorba de oameni care nu mai lucrează în Mopal SA de cel puţin doi ani de zile”, susţinea în 2004 Irotei Epure.

Final de Odisee
Timpul a trecut, iar dacă cineva a vrut terenurile cu orice preţ, acest lucru s-a rezolvat. Cert, noii proprietari, adică patronii de la Club Metropolis, vor să ridice din molozul Mopal un cartier rezidenţial. E vorba de 13 hectare de teren. Clădirile şi terenurile au fost vândute celor de la Metropolis după mai multe rânduri de licitaţii. Potrivit anunţului din presa locală, la ultima strigare evaluarea clădirilor şi terenurilor a fost făcută la suma de 90 de milioane de lei (900 de miliarde de lei vechi). Vă reamintim că Electronum a cumpărat Mopal pe 5 miliarde de lei vechi, în timp ce vânzarea la licitaţia din 2010 a pornit de la 67,7 milioane de lei (677 de miliarde de lei vechi). Preţul tranzacţiei rămâne încă un mister, asta, până data viitoare.

Categoria: EVENIMENT