Agricultură de vânzare pe OLX: Două ferme din BN sunt scoase la licitație.

Agricultură de vânzare pe OLX: Două ferme din BN sunt scoase la licitație.

Județ pe trei sferturi rural, în Bistriţa-Năsăud sunt 333 de tineri fermieri care au primit finanţare să îşi facă ferme. Ei au încasat între 16.000 şi 40.000 de euro, în funcţie de perioada în care au depus proiecte, ne-a şeful Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bistriţa-Năsăud, Sorin Roşu Mareş. În ceea ce privește produsele tradiționale, pe raza judeţului nostru există 5 grupuri de producători, 1 procesator atestat pe produse tradiţionale (2 – Profamilia) şi 2 procesatori atestaţi pe reţete consacrate (4 – Carmolact Monor,  2 – Romfulda  Prod SRL Beclean / în curs de atestare alte 4 produse). Pe valea Șieului, 3 milioane de euro au primit și au investit localnicii în propriile afaceri, suma de opt ori mai mare decât cea adjudecată de edilii locali. Cu finantare de la Bruxelles, gospodariile mostenite de la parinti s-au transformat in afaceri prospere de familie.

Aceasta ar fi partea frumoasă a agriculturii din județul Bistrița-Năsăud, despre cea mai puțin vizibilă și cu foarte multe probleme vom vorbi după ce vă prezentăm două exemple de ferme scoase la vânzare , una pe olx.ro, cealaltă tot de un site de specialitate.

 1.Afacere la cheie – fermă de vaci scoasă la vânzare pe olx.ro

Ferma se afla in zona limitrofa a localitatii Dorolea –la 12 km est de Municipiul Bistrita. Accesul in ferma se face direct din DC6- asfaltat (Dorolea- Cusma) avand o deschidere spre sosea de 250m. Ferma este compusa din 3 grajduri modernizate in 2005 cu toate utilitatile necesare : unul pentru cresterea porcinelor dotat complet cu instalatie moderna de alimentatie cu furaje si apa, este nevoie doar de 1 persoana pentru a urmarii cei 800 de porci , si 2 pentru cresterea bovinelor ; 1 filtru sanitar . 1 casa pentru angajati + casa poarta modernizate, depozit furaje cu bucatarie furajera, depozit pentru siloz. Utilitati: – transformator propriu bransament cu energie electrica; – statie de pompare si bazine, bransament de apa si canal – fose septice. Mentionam ca ferma este agreata din punct de vedere sanitar. Suprafata fermei este de 28. 684 mp din care 3927, 84 constructii. Ferma a fost evaluata la 500. 000 euro.

 2. SC MIRO SA își vinde ferma pomicolă- 2,4 milioane de euro

  Ferma este amplasata la 14 Km de municipiul Bistrita in partea estica a localitatii Petris, zona de amplasament ce face parte din bazinul pomicol situat intre localitatile Orheiul Bistritei, Cetate si Petris. Baza de productie a fermei pomicole se gaseste pe valea paraului Ursul pe care sunt realizate trei baraje de arocamente si pamant, acestea fiind create si utilizate pentru intretinerea livezilor. Accesul la ferma se face direct din drumul judetean Bistrita – Petris.  Ferma pomicola se invecineaza cu terenuri agricole arabile si pasuni.
In apropiere se afla numeroase unitati economice: Complexul de abatorizare si prelucrare carne SC Agro Ardeal SRL situat la aproximativ 5 km, o intreprindere de productie ambalaje ecologice Mondomari la aproximativ 2,5 km, ferma de vaci Orheiul Bistritei cca 4 km si ferma zootehnica Petris situata la aproximativ 2 km de proprietate.
Proprietatea este alcatuita dintr-o ferma pomicola si constructii. Constructiile deservesc desfasurarii activitatii fermei si dispun de suprafata construita de 3.119,55 mp, Suprafata desfasurata de 3.917,20 mp si suprafata utila de 3.481,80 mp.

Ferma se intinde pe o suprafata de172,16 ha, din care 96,67 ha sunt in proprietatea SC MIRO SA, 75,49 ha fiind concesionate de la Agentia Domeniilor Statului (ADS). Suprafetele cultivate includ culturi pe rod, respectiv culturi tinere, neintrate pe rod.
De asemenea, ferma mai are în proprietate un sediu administrativ care dispune de o suprafață utilă de 246,68 mp, P+1, aici existînd două spatii pentru birouri, un hol central cu casa scari de acces la etaj, o sala de protocol cu bucatarie, o zona de living si camera tehnica unde este centrala termica. Etajul 1 dispune de spatii de cazare cu doua garsoniere (camera, hol, baie) si doua apartamente de 2 camere formate din living, hol, dormitor, baie si balcon. Utilități: apa potabilă racord la magistrala Cușma, canalizare fosa septică cu trei celule, curent electric. Ferma mai are în proprietate și un cămin cu microcantină de fermă, pe o suprafata utila de 475,75 mp, dar și o hală de  depozitare pesticide, magazie și atelier reparatii utilaje de stropit și distilărie. La toate acestea se mai adaugă o altă hala industrială de răcire dotată cu instalații de răcire și control atmosfera,  fiind utilizate la depozitarea și păstrarea fructelor. Suprafata terenului aferent constructiei este de 6.716 mp.

 CE SE ÎNTĂMPLĂ LA NIVEL EUROPEAN?

 Raportul dintre venitul standard al unei ferme din Olanda și al unei ferme din România este de 92 la 1, potrivit datelor publicate de Eurostat. La ei ar fi în medie 303.760 euro în timp ce la noi doar 3.303 euro, scrie cursdeguvernare.ro

De reținut, media include și marile exploatații, unde raportul scade la mai puțin de 4 la 1, cu 4.101.551 euro la olandezi și 1.104.177 euro la noi.

Explicația este simplă și devastatoare pentru decalajul pe care îl avem de recuperat. La ei, cincimea din producția agricolă obținută de cele mai sărace ferme se face la o producție medie de 87.451 de euro pe an, în timp ce la noi apare un minuscul 856 de euro, cauzat de faptul că producția este destinată în principal autoconsumului și nu vânzării pe piață.

 

Iată o situatie a raportului dintre fermele mari si cele mici, valabilă pentru anul 2015 :

Fărâmițarea proprietății a jucat rolul esențial. România deține ceva mai mult de o treime din numărul de ferme existente în UE (33,5%), urmată la foarte mare distanță de Polonia (doar 13,2%).

Asta deși apărem, cu 7,5%, numai pe locul șase ca suprafață agricolă utilizată, după Franța (15,9%), Spania (13,3%), Marea Britanie (9,9%), Germania (9,6%) și, din nou, Polonia (8,3%).

 

Clasificările exploatărilor agricole potrivit Eurostat :

 

Clasificarea exploatărilor agricole pe cinci categorii după mărimea economică (valoarea anuală a producției în euro):

Ferme foarte mici                               sub 2.000 euro

Ferme mici                                         2.000 – 7.999 euro

Ferme medii                                       8.000 – 24.999 euro

Ferme mari                                        25.000 – 99.999 euro

Ferme foarte mari                              cel puțin 100.000 euro

 

Clasificarea exploatărilor agricole în mici și mari după venitul cumulat obținut.

 

Cele mici sunt cele care au cele mai mici dimensiuni și au realizat 20% din producția totală. Cele mari sunt cele care au cele mai mari dimensiuni și au realizat tot 20% din producția totală. Obervație: conform acestui criteriu, definițiile diferă de la țară la țară dar mărimile fermelor mici și mari la nivel național sunt relevante.

 

Clasificarea exploatărilor agricole pe patru categorii după mărimea fizică (suprafața în hectare):

Ferme foarte mici                 sub 2 hectare

Ferme mici                             cel puțin 2 hectare dar sub 20 de hectare

Ferme medii                          cel puțin 20 de hectare dar sub 100 de hectare

Ferme mari                            peste 100 de hectare

 

Structura deficitară a fermelor după suprafețe

 

Fermele foarte mici și mici (sub 20 de hectare) reprezintă peste 95% în cinci state membre UE. Alături de noi (era de așteptat să figurăm în această categorie), mai regăsim aici Slovenia, Malta, Grecia și Cipru dar atunci când se merge la o analiză mai detaliată, Eurostat consemnează că mai mult de jumătate din fermele foarte mici (sub 2 hectare) se află în România, respectiv 54,4%.

Evident, la polul opus ne aflăm și printre cele șapte state membre UE (alături de aceleași țări menționate mai sus plus Croația și Polonia) în care marile exploatații agricole reprezintă ca număr mai puțin de 1% din total. Pentru a ne face o imagine asupra distanței care ne separă de Occidentul dezvoltat, precizăm că în patru state acest număr trece de 20% din total (Marea Britanie, Luxemburg, Franța și Danemarca).

 

De altfel, fermele cu suprafețe de peste 100 de hectare cumulau în anul 2013 la nivelul UE 52,1% din terenul agricol utilizat, în cadrul unui proces de concentrare destul de pronunțat (ele însumau doar 45,2% în anul 2005). Chestiunea privește inclusiv fostele state socialiste, dintre care Cehia a ajuns lider la suprafața medie a unei firme în UE cu 133 de hectare, devansând Marea Britanie (doar 93,6 hectare).

 

Aici avem și cheia nivelului de trecere efectivă de la feudalism, societate caracterizată majoritar de autoconsum și fără relații extinse de forță de muncă angajată și fiscalizată, și capitalism, în care ceea ce contează este producția pentru piață pe baza muncii unor salariați similari cu cei din întreprinderile industriale.

 

Și aici vine modelul de urmat pentru România. Țările care și-au schimbat cel mai rapid structura de producție agricolă, au preluat modelul de exploatare de tip industrial și s-au îndreptat hotărât spre practica din  Occidentul dezvoltat sunt Cehia și Slovacia, singurele din UE care au mai mult de două treimi din forța de muncă din agricultură ocupată în marile exploatări agricole.

 

În treacăt fie spus, într-un manual de geografie militară din deceniul trei al secolului trecut, Cehoslovacia figura deja pe post de economie industrial-agrară și nu invers. Alături de Germania sau Suedia, ceea ce arată că procesele se derulează mai lent la nivel istoric dar se și sedimentează. Noi am revenit după 1989 tot la cum eram dar se pare că nu a fost cea mai bună idee.

 

De aceea, nu e de mirare că statele din centrul Europei sunt efectiv mai capitaliste decât noi și au o productivitate a muncii superioară la nivel național. Ba chiar s-ar putea naște suspiciunea a ceea ce diferențiază, de fapt, pe noi de ei și ne penalizează, atât la nivelul PIB/locuitor cât și la cel al veniturilor bugetare.

Respectiv, existența unui număr relativ mare de oameni care nu sunt incluși decât marginal pe piață. Care economic subzistă, nu există. Dacă facem media națională între ”cehii și slovacii” noștri din toate celelelte sectoare ale economiei și agricultorii uitați de timpuri pe meleagurile patriei s-ar putea să ne explicăm rapid de ce avem doar trei sferturi din nivelul ceho-slovac de trai.

Speranța vine din dinamismul pe care îl putem imprima. Surprinzător, deși are una dintre cele mai îmbătrânite forțe de muncă în agricultură, România are, totodată, și cea mai mare proporție a managerilor sub 35 de ani dintre țările UE în marile ferme ( 57,3% sau de circa șase ori mai mult față de media UE !). Rămâne ca autoritățile să sprijine transformarea unei deficiențe majore într-o oportunitate de dezvoltare.

 

 

Categoria: EVENIMENT