AFLĂ CINE SUNT VINOVAŢII DE EŞECUL REFORMEI ADMINISTRATIVE?

AFLĂ CINE SUNT VINOVAŢII DE EŞECUL REFORMEI ADMINISTRATIVE?

REGIONALIZAREA sau reforma administrativ-teritorială a eșuat acum doi ani. Discuția reapare în contextul apropierii alegerilor locale și parlamentare din 2016. Cei care o readuc în discuție susțin că de fapt data trecută totul a căzut din cauza opoziției UDMR.

Preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară, Cristian Diaconescu, a declarat sâmbătă, la Timişoara, că regionalizarea României trebuie să fie un proiect asumat politic de toate partidele, în care criteriul etnic nu are ce căuta, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care aplicarea proiectului a eşuat, în urmă cu doi ani.

‘În momentul în care avem opt sau zece regiuni, pentru România modernă va fi un câştig uriaş. Şi nu în ultimul rând, criteriu etnic nu are ce să caute, în opinia mea, în procesul decizional. Criteriul etnic invocat de un partid politic (UDMR, n.r.) la un moment dat, a fost unul dintre argumentele pe baza căruia a eşuat proiectul de regionalizare, aşa cum a fost propus în urmă cu doi ani’, a afirmat Cristian Diaconescu, într-o conferinţă de presă.

El a participat la o întâlnire cu oameni de afaceri şi simpatizanţi ai PMP Timiş, în cadrul căreia s-au discutat probleme ale mediului de afaceri.

Pe această ultimă temă, Diaconescu a încercat să le explice celor prezenţi ce s-a întâmplat cu iniţiativa privind regionalizarea României, faptul că aceasta a fost prost pornită din punct de vedere politic, că ‘practic nu s-a discutat nimic în termeni de descentralizare, ci s-a dorit să se suprapună un nou etaj decizional pe structura politico-administrativă existentă deja în România’.

‘Acest lucru reprezenta o dublare a birocraţiei şi evitarea rezolvării problemelor care ţin şi impun regionalizare de manieră europeană în ţara noastră. Ar fi putut, de exemplu, să adopte proiectul polonez de regionalizare. Dar au venit cu o suprastructură creată pe regiuni şi înainte ca proiectul să devină lege, au început deja să-şi împartă funcţiile. Şi era o mare competiţie între nişte personaje care azi sunt la puşcărie (…), îşi împărţeau România pe regiuni şi încercau să ne explice că aşa trebuie să arate România modernă regionalizată’, a spus Diaconescu.

Potrivit acestuia, ceea ce şi-ar dori PMP prin regionalizare ar fi patru aspecte fundamentale, dintre care, cel dintâi, acela ca România să fie împărţită în 8 până la 10 regiuni de dezvoltare, iar acestea să aibă la bază numai criterii economice, prin care înţelege atât aspecte de dezvoltare – adică regiunea să fie evaluată din punctul de vedere al potenţialului, mai ales al mediului privat, cât şi al necesităţilor de dezvoltare.

‘În al doilea rând, regiunea să aibă capacitatea autonomă de cooperare cu alte regiuni din Europa, aşa cum se întâmplă în Polonia, în Italia, în Spania. Aceste ţări au misiuni permanente la Bruxelles, care reprezintă interesele strict ale regiunii. În al treilea rând, gestiunea financiară a activităţii în aceste regiuni să aibă în vedere descentralizarea fiscală, pentru că aceasta este o problemă pe care nu o recunoaştem la nivel public naţional, generând nervozităţi în zone dezvoltate economic, cum este Timişul, şi mari clivaje faţă de zone care trăiesc mai mult pe asistenţa de la stat, aceasta fiind, de cele mai multe ori, orientată politic’, a detaliat Cristian Diaconescu.

În al patrulea rând, popularii menţionează eliminarea sistemului birocratic prin regionalizare. ‘Trăim cu două-trei structuri administrative în fiecare judeţ în zona agriculturii, de exemplu, cu reprezentante ale instituţiilor centrale, ale Ministerului de Interne, de exemplu, sau al Mediului, cu activităţi redundante sau care se suprapun. În condiţiile în care vom avea 8-10 regiuni, evident că simplificarea sistemului decizional la nivelul comunităţilor, va fi un mare câştig pentru România modernă’, a punctat Diaconescu.

Diaconescu a mai subliniat că dacă ne dorim ca într-adevăr să avem o regionalizare a României, care să fie benefică ţării, este nevoie de un real consens politic.

Fostul ministru al Justiţiei a mai menţionat faptul că şansa noastră, ca naţie, este că nu avem o gândire radicală, fanatică şi că la noi, extremiştii devin amuzanţi, sunt simpatizaţi o perioadă, după care cad în necesarul derizoriu şi nu primesc susţinere publică.
AGERPRES

Categoria: Administratie