65% din populația Rodnei depinde de banii de la bugetul de stat. Află cum au dispărut minerii și, care erau cele patru minuni ale Rodnei în urmă cu 25 de ani

65% din populația Rodnei depinde de banii de la bugetul de stat. Află cum au dispărut minerii și, care erau cele patru minuni ale Rodnei în urmă cu 25 de ani

65% din populația Rodnei depinde de banii de la bugetul de stat, iar 40% trăiește exclusiv din ajutoare sociale. Află cum au dispărut minerii și, care erau cele patru minuni ale Rodnei în urmă cu 25 de ani

Primarul comunei Rodna, democrat-liberalul Alexandru Nășcan s-a arătat foarte îngrijorat în ceea ce privește viitorul localității pe care o administrează. El spune că din punct de vedere demografic, economic sau al îmbătrânirii populației, situația nu este dintre cele mai bune.

”Sunt îngrijorat de faptul că viitorul nu mai sună deloc bine și, cred că situația este valabilă și pentru alte localități, cu precădere cele din zona de câmpie a județului. Dar, să revin la Rodna, aici, unde, 65% din populație depinde de banii d ela bugetul de stat”, spune Nășcan.

Potrivit unor date oficiale pe care le deține primăria din Rodna, 2535 de rodneni, adică aproape 40% din populație trăiește exclusiv din ajutoare sociale sau alte forme de ajutoare care vin din partea statului, 1.300 dintre aceștia fiind romi: ” Mă sperie aceste cifre, dar, și mai tare sunt speriat de faptul că există un număr redus de persoane angajate la cei 6.383 de locuitori ai comunei – 474”, se plânge edilul din Rodna.

Situația, explică Nășcan, este cu atât mai gravă cu cât, în luna ianmuarie a anului 1990, adică la mai puțin de o lună de zile de la Revoluția din Decembrie 1989, eveniment care a pus capăt regimului Ceaușescu și celor aproape 50 de ani de comunism în România, în Rodna erau înregistrați peste 4000 mii de angajați, cei mai mulți dintre ei, fiind mineri la exploatăriile de metale neferoase din zonă: ” Este mai mult decât dramatică scăderea rodnenilor care lucrează cu forme legale, tabloul dezastrului fiind unul cât se poate de evident: în 1990 aveam peste 4000 de angajați, în 2000 când am fost ales primar, 1.400 de persoane aveau un loc de muncă sigur, iar, acum, în 2014, în Rodna există doar 474 de persoane care au cărți de muncă. Catastrofal”, arată Alexandru Nășcan.

Cum s-a ajuns aici?

Nășcan își amintește fără plăcere de modul cum au fost închise, rând pe rând, exploatațiile miniere: ” Cei de la Remin au spus că nu mai este rentabilă, că au costuri prea mari. Ziceau că bagă 7000 mii de lei în subteran ca să scoată 1000, dar acesta era un bilanţ pe totalul activităţii acestei societăţi, cred că la real în exploatarea de la Rodna se investeau doar 2000 de lei pentru 1000 scoşi. Motivele reale au fost, după părerea mea, altele. Dacă făceau investiţii în ultilaje eu cred că puteau să o rentabilizeze, dar nu au vrut. Zincul se vinde acuma pe piaţa de la Londra de trei ori mai scump faţa de cum era preţul în momentul în care s-a închis mina”.

Plățile compensatorii, o fată morgana

Impactul închiderii exploatării miniere, asupra comunei Rodna a fost unul major. „Oamenii nu au conştientizat la momentul respectiv cât de gravă este situaţia şi că au rămas fără o nicio perspectivă. Au fost mulţumiţi cu faptul că au primit plăţi compensatorii de 20.000 de lei şi salarii pe următori doi, trei ani. Mulţi dintre ei s-au pensionat, dar viitorul nu arată prea bine. La momentul acesta avem aproape 4500 de locuitori în comună, dintre care doar 470 au carte de muncă, restul se ocupă de una de alta, dar nu au un venit sigur. Or, pe vremea când munceau în mină aveau un venit care contribuia şi la dezvoltarea pe orizontală”, remarcă primarul.

Fără reconversie profesională

Povestea reconversiei profesionale, cel puțin în cazul Rodnei, s-a dovedit un eșec, unul pe care nu vrea să îl recunoască nimeni: ” Ce ţine de noi facem, ne zbatem să dezvoltăm infrastructura şi să facilităm pătrunderea investitorilor , dar mai mult nu avem ce face. Tot capitalul privat ne-ar salva, dar a fost greu pentru un om care jumătate din viaţă a ştiut că munca lui este să coboare în mină şi să dea cu târnăcopul, să se reconvertească profesioanal

El spune că pentru a salva localitățiile rurale este nevoie de infrastructură, agroturism, dar, mai ales, de redeschiderea, măcar parțială a minelor: ” Trag un semnal de alarmă, iar asta la modul cel mai serios – suntem 1540 de pensionari, număr care, peste 20 de ani va fi la jumătate sau poate chiar mai redus, așa că mă întreb cine va mai avea bani în Rodna, dacă nu vor exista soluții pentru crearea de locuri de muncă. Poate, poate va fi nevoie să redeschidă minele, sau o parte din ele, mai ales că aici există minereu de zinc sau plumb pentru încă 50 de ani. Ceva trebuie făcut, iar asta în cel mai scurt timp posibil”, explică primarul Rodnei.

Amintiri, povești, povestiri – Frunză, tatal minerilor din Rodna

Simion Frunză e un fel de Miron Cozma la nivel local. Sigur, un Miron Cozma mult mai sărac, dar cu un bun simț ieșit din comun. Simion Frunza a fost lider sindical 20 de ani și a ajuns să cunoască doua feluri de subterane: cele din minele de neferoase din zona, dar și cele din politica sindicală. Are 58 de ani. A lucrat tot ceea ce lucrează un om care pornește de jos și, vorba lui, ajunge tot jos. A fost, pe rând, ajutor de miner, vagonetar, miner „plin”. A dat cu târnacopul în toate minele din zona de nord-vest a Transilvaniei, de la Baia Mare și până în Suceava. Cu doar 10 clase și o școală profesionala, Simion Frunză a ajuns președintele Ligii Sindicatelor Miniere din județul Bistrița-Năsăud. Acum e doar un pensionar.

Cele patru minuni ale Rodnei

Frunză își amintește că viața nu era ușoară în 1989, dar erau locuri de muncă. În ceea ce privește distracțiile, acestea se limitau, de cele mai multe ori, la mâncare și băutura.
“Totusi, existau patru minuni care te țineau în viață – corul minerilor, fanfara minerilor, echipa de fotbal cu care ne mândream foarte mult; la toate acestea putem adăuga șobolanii din subteran, cei care simțeau înaintea noastră că se prăbușește mina. Când îi vedeai agitați, știai că trebuie să urmeze o nenorocire. Mâncau din gențile minerilor sau le lăsam mâncare în diferite locuri”, povestește fostul ortac Simion Frunza.
Cunoscator al fenomenului, Frunză dezvoltă propria sa explicație cu privire la dispariția mineritului. “Nu suntem prima țară care a suspendat activitatea în extracția neferoaselor, deoarece majoritatea țărilor din Europa centrală și de Est au pus punct acestei activități, ținând cont de înlocuitorii care au apărut pe piață. Însă, după ce se vor termina rezervele de zinc, de plumb, de aur, de argint din Uniunea Europeana se va da unda verde pentru redeschiderea tuturor acestor mine. Aici sunt rezerve de neferoase pentru încă 50 de ani”, susține ex-liderul sindical.
Comuna Rodna este situată în nord-estul judeţului Bistriţa-Năsăud şi anume la confluenţa Someşului Mare cu Izvorul Băilor, având altitudinea medie de 539 m, fiind înconjurată de dealuri înalte care o apără de vânturile puternice, cu un climat continental moderat. Cu o suprafaţă de 22.415 ha, comuna este cea mai întinsă dintre localităţile arealului minier Rodna, reprezentând 4,2 % din suprafaţa judeţului nostru. Limita nordică a comunei Rodna se situează pe culmile Munţilor Rodnei, la graniţa cu judeţul Maramureş. Limita estică o reprezintă hotarul comunei Şanţ, urmând linia vârfurilor Ineu şi Beneş, coborând în lunca Someşului. Spre sud, limita administrativă este dată de hotarele localităţilor Ilva Mare şi Măgura Ilvei, iar limita vestică – de linia hotarului cu comuna Maieru, care porneşte din vârful Puzdrele, graniţa cu judeţul Maramureş, continuă pe Anieş (afluent de dreapta al Someşului Mare), traversează lunca Someşului şi se închide pe hotarul comunei Măgura Ilvei (pe culmea Măgura Mare)

Categoria: Administratie