2 milioane de euro pentru ruinele și catacombele vechii cetăți a Rodnei

2 milioane de euro  pentru ruinele și catacombele vechii cetăți a Rodnei


RODNA: O comunitate clădită pe sudoare. Sudoare, aur, argint, cupru şi zinc. O localitate care a trăit din sfredelitul munţilor, peste 2000 de oameni şi familiile lor trăiau din minerit. Acum, aici se trăieşte în sărăcie, dar schimbarea a venit prin Valentin Grapini. A înţeles repede că mineritul va deveni legendă, aşa că a apelat la banii europeni.

La această oră, primăria Rodna scrie două proiecte care vizează reabilitarea actualei  Biserici Greco-Catolice, clădire ridicată la mijlocul secolului al XIII-lea pe locul unei basilici romane, banii urmând să vină prin Programul Operațional Regional (POR): ” Reprezentanții firmei de consultanță și proiectare deja au fost în biroul meu, am discutat și vor începe să scrie la proiect”, spune Grapini.

De asemenea, în paralel cu realizarea acestui obiectiv, primarul Valentin Grapi confirmă faptul că a găsit bani pentru reabilitarea și refacerea unei părți din vechea cetate a Rodnei dar și pentru redarea în circuitul turistic al vestitelor catacombe ale Rodnei care se întindeau până în apropierea comunei Maieru: ” De două luni de zile, vechile ruine și catacombele sunt obiectul unei atente cercetări arheologice, așa că, din septembrie vom accesa pe fonduri norvegiene cu ajutorul unui proiect, suma de 2.000.000 de euro, bani cu care vom reabilita și redeschide aceste catacombe, sigur, doar pe anumite tronsoane, ele urmând să devină cel mai atractiv punct turistic de pe întreaga vale a Someșului, din întreg județul Bistrița-Năsăud. Spun acest lucru, deoarece, aceste catacombe sunt unice în estul Europei”, susține Valentin Grapini.

Grapini mai arată că este foarte bine că s-a ajuns până la etapa scrierii proiectului, deoarece, ”liniile de finanțare pe POR sunt deschise și am văzut că suntem eligibli și îndeplinim punctajele cerute, aceste obiective fiind de clasă A, sperând că vom începe materializarea lor din 2019 sau 2020”.

700 de mii de euro pentru reabilitarea vechii ”Praeturi” a Plasei Rodna

Una din cele mai vechi clădiri funcționale și oficiale din Rodna, imobilul care a adăpostit vechea ”Pretură” a Plasei Rodna, va intra și ea în reabilitare, fapt confirmat de primarul Valentin Grapini.

”Banii pentru reabilitare, 700 de mii de euro, vin prin POR, Măsura 8.1, clădirea urmând să fie copia fidelă a vechii preturi a plasei Rodna, așa cum arăta în vremurile de glorie. Toate aceste proiecte puse cap la cap, vor transforma total comuna Rodna, vor face din ea o așezare elvețiană și care va trăi din turism, istorie, zootehnie și meșteșuguri”, a conchis primarul Valentin Grapini.

 Prima atestare documentară datează din anul 1235

Prima atestare istorică a cetăţii Rodna a fost făcută târziu, abia în anul 1235. Cronicarii ruşi ai vremii scriau că la Rodna se află un centru minier de mare importanţă. Obiectele de argint care erau făurite aici, cu mare pricepere, erau apreciate inclusiv la curtea ducilor polono-ucrainieni, dar şi la cea a regelui Ungariei. Cetatea Rodnei – o bijuterie medievală – are o istorie bogată. A fost reconstruită câteva sute de ani mai târziu de Petru Rareş în secolul al XVI-lea: ,,Atenţia specialiştilor s-a îndreptat spre cetatea de la poalele munţilor Rodna abia acum câţiva ani, când s-a încercat să se afle în ce perioadă a fost pusă piatra de temelie. Verdictul pe care l-au dat experţii a relevat că, deşi cu o istorie atât de încărcată, Cetatea Rodnei este una medievală”, ne spune primarul Valentin Grapini , dovedind un apetit deosebit pentru istorie locală. Tot el însă recunoaşte că, din păcate, din splendoarea cetăţii nu au mai rămas decât nişte ziduri care stau să cadă. În perimetrul cetăţii, însă, se mai păstrează nişte ruine care, spun specialiştii, aparţin unei biserici dominicane.
Liniştea, aerul proaspăt de munte şi semnificaţia istorică fac din Cetatea Rodnei destinaţia turistică pentru cei care s-au săturat de zgomotul şi marea de praf şi betoane din marile oraşe.

 Catacombele Rodnei
Străbat localitatea dintr-un capăt în altul şi ajung chiar şi în satul vecin. Tunelele secrete de sub Rodna şi poveştile despre ele nu au încetat să se înmulţească de-a lungul anilor. În aceste catacombe au murit sute de rodneni în timpul invaziei tătare de la 1241. Administraţia publică locală şi-a propus să integreze în circuitul turistic naţional şi internaţional toate aceste relicve. „Aici a săpat şi profesorul Daicoviciu. S-au scos la suprafaţă sute de kilograme de oase, după care intrarea a fost sigilată cu cărămidă şi beton. Coridoarele se întind până la Anieş, pe o distanţă de aproape 3 km. Aici au murit sute de rodneni în timpul invaziei tătarilor de la 1241”,spune Valentin Grapini. Ruinele cetăţii din curtea bisericii ortodoxe sunt dovada distrugerii Rodnei de către mongoli în anul 1241, lucru surprins de Canonicul Rogerius în opera sa “Carmen miserabilae” (cântec de jale). După atacul mongolilor, Rodna s-a dezvoltat ca urmare a existenţei minereurilor şi a migrării oamenilor din Moldova pentru exploatarea acestora. Iată ce povesteşte un martor ocular al marii invazii tătare de la 1241, poveste preluată din Monografia comunei Rodna Veche a scriitorului Liviu Păiuş: „Regele Cadan făcând un drum de trei zile prin păduri, între Rusia şi Cumania, a ajuns în bogata Rodnă, un oraş al teutonilor, aşezat între munţi înalţi, unde se află o mină de argint a regelui. Deşi Rogerius arată că s-a săvârşit mare măcel, se pare că Rodna nu a fost distrusă în întregime”.

 

 

 

 

Categoria: EVENIMENT