Pe 23 decembrie 1996, Dorin Popescu devenea primul prefect PNL din judeţ şi din Transilvania. Află cine erau parlamentarii BN ?

Pe 23 decembrie 1996, Dorin Popescu devenea primul prefect PNL din judeţ şi din Transilvania. Află cine erau parlamentarii BN ?

 

La 3 noiembrie 1996, în România, au avut loc alegeri parlamentare, pentru a treia oară după Revoluția din decembrie 1989. Tot la 3 noiembrie s-a desfășurat și primul tur al alegerilor prezidențiale. Este pentru prima dată din 1946, adică după instalarea primului Guvern pro-comunist condus de Dr. Petru Groza, când cele două partide istorice: Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat şi Partidul Naţional Liberal câştigau alegerile în cadrul Convenţiei Democratice din România.

De asemenea, preşedintele României devenea Emil Constantinescu, iar Ion Iliescu şi PDSR părăseau puterea pentru a reajunge la ea în toamna anului 2000.

În teritoriu, puterea s-a împărţit între PNŢCD şi PNL, în general, prefectura Bistriţa-Năsăud fiind negociată între liderii CDR pentru organizaţia judeţeană a PNL. Cel care va fi numit prefect era chiar preşedintele PNL BN, Dorin Popescu, instalarea în funcţie producându-se pe data de 23 decembrie 1996. Dorin Popescu va prelua funcţia de la Profir Glodea, fiind al cincilea prefect al judeţului Bistriţa-Năsăud.

DUPĂ 20 DE ANI:

Acum, la 20 de ani distanţă de numirea sa pe funcţia de prefect al BN, l-am întrebat pe Dorin Popescu cum se vede politica din 1996 faţă de cea din 2016:

  Cum se vede politica din 1996 acum în 2016 ?

  • După 20 de ani… parcă am fi într-un roman de Alexandre Dumas, poveştile copilăriei… Într-un fel tot despre o copilărie este vorba, “copilăria “politica a PNL-ului  de după Decembrie 1989 şi până în  2016 Aşa la o primă vedere pot spune că este o diferenţă enormă între politica anilor 1990 şi cea din  2016 .

De când faceţi politică liberală?

  • Am intrat în politica liberală în 1992, când datorită ocupaţiei mele în domeniul privat, m-am regăsit în viziunea tinerei echipe liberale de la vremea respectivă : Călin Popescu Tăriceanu,Viorel Cataramă,Radu Boroianu, Andrei Chiliman şi mulţi alţi tineri liberali. Toţi aceştia au format  Noul Partid Liberal, partid pur sânge liberal .

Aşadar, Mircea Ionescu Quintus este cel care reînvie PNL?

  • În februarie 1993, la Congresul PNL de la Braşov,echipa liberală condusă de Tăriceanu, Cataramă & comp. a schimbat definitiv soarta liberalismului din România votându-l preşedinte  pe Mircea Ionescu Quintus în detrimentul lui Radu Câmpeanu ! D in acel moment ,practic  a renăscut PNL-ul ! De la 1-2 % s-a ajuns la câştigarea alegerilor în 1996 cu Convenţia Democratică !

 

În 1996, PNL Bistriţa-Năsăud dădea pentru  prima dată în istorie un deputat, pe Dan Constantinescu şi din 24 decembrie 1996, primul prefect liberal de după cel de-al doilea război mondial ! De asemenea, Dorin Popescu era  singurul prefect PNL din Transilvania, PNŢCD, ca principala forţă politică a CDR, reuşind să îşi numească doar un subprefect în persoana lui Marcel Seserman.

Parlamentul rezultat în urma alegerilor din 3 noiembrie 1996 a fost format din 343 deputați (328 aleși și 15 desemnați de minoritățile naționale) și 143 senatori.

În acest context, judeţul Bistriţa-Năsăud era reprezentat în felul următor:

Senat: Ioan Mircea Prahase şi Liviu Ciupe, PD, Teodor Câmpean, PNŢCD

Camera Deputaţilor : Emil Aurelian Săndulescu, PNŢCD, Dan Constantinescu, PNL, Ioan Sonea, PRM, Ioan Oltean şi Ioan Pintea USD-PD

După alegerile din 1996, la Senat, CDR s-a situat pe locul întâi cu 30,7% voturi și 53 de mandate, în timp ce PDSR s-a clasat pe locul doi, cu 23,08% voturi și 41 de mandate. USD (PD+PSDR) a primit 13,16% și 23 de mandate, în timp ce UDMR a obținut 6,82% și 11 mandate. PUNR a obținut 4,22% și 7 mandate, iar PRM —  4,54% și 8 mandate. Au pierdut fotoliile de senatori Partidul Socialist al Muncii și Partidul Democrat Agrar din România, nedepășind pragul de 3%.

La Camera Deputaților, CDR a ocupat în 1996 locul întâi cu 30,17% și 122 de mandate, PDSR, locul doi — cu 21,52% voturi și 91 de mandate. USD (PD+PSDR) s-a situat pe locul trei, cu 12,93% voturi și 53 de mandate, în timp ce UDMR a obținut 6,64% și 25 de mandate. PRM a avut, la rândul său, 19 mandate (4,46% voturi), în timp ce PUNR a câștigat 18 mandate (4,36% voturi). Ca și la Senat, PSM nu a întrunit ‘pragul electoral’ pentru a accede în parlament.

 

Categoria: EVENIMENT